monolog==Oh!Ah!Am mers prin codri întunecoși,am încurcat cărările, încât nu mă mai pricep încotro să apuc si pe unde să merg. Ce-i de făcut?  Tata mi-a spus, sa mă feresc de omul roș, mai ales de cel spân,  fiindcă mi-au mai ieșit până acum înainte  doi spâni, apoi al treilea,  n-am încotro; trebuie să-l iau cu mine, zice că știe locurile pe aici.Uite că-i e sete,să-i dau plosca, dar văd că varsă toată apa din ea.Sunt supărat!Spânul însă îmi spune să nu  mă îngrijesc,că vom da peste o fântână cu apă dulce și rece ca gheața.

A!uite-o,e fântâna și are și un capac deschis în lături.Să mă uit :e o fântână adâncă fără roată,fără  cumpănă, dar are o scară de coborât până la apă.N-am frică de apă,am trecut eu podul,m-am luptat cu ursul-tata,sunt cu calul năzdrăvan,cred că Spânul este vrednic,  să coboare în fântână,să  umple plosca,să am apă pentru drum.Aha,coboară,deci Spânul e ascultător,să am încredere,să n-am,poate tata știa de alt om roș.Ce-mi zice ăsta de pe scară?Mă cheamă să mă răcoresc.Să mă duc sau nu?Și totuși să mă potrivesc Spânului și să intru în fântână!Ce poate să mi se-ntâmple,doar e o scară!Da!e răcoare!e bine!Ce se-ntâmplă? Spânul face tranc! capacul pe gura fantanii și cu ce glas răutacios îmi strigă să-i spun cine sunt,de unde vin si încotro mă duc,mă amenință că, de nu, în fântână mi se termină viața.Acum da!regret că n-am ascultat vorbele tatălui meu.Voi fi un servitor de-acum înainte,i-am dat  cartea, banii armele  și-mi voi purta numele cu care el,cel rău,m-a botezat:Harap Alb,dar mi-a rămas calul năzdrăvan.

 

Temperamentul Fiului cel mic devenit Harap Alb trece de la emoținal melancolic-- Naiv, lipsit de expriență si excesiv de credul, fiul craiului își schimbă statutul din nepot al împăratului Verde în acela de slugă a Spânului. Numele lui are sensul de "rob alb", deoarece "harap" înseamna "negru, rob". Din porecla devine nume, pentru ca apoi să capete valoare de renume.  Cea mai mare culpă a eroului pare să fie necunoașterea oamenilor. Parcurgerea unui drum are și o valoare simbolică, drumul fiind unul al formării unei personalitați care nu se formează decât pe coordonatele necesare ale continuităților, ale însușirilor și ducerii mai departe a unei experiențe umane acumulate. Drumul parcurs de Harap-Alb este acelasi pe care-l străbătuse în tinerețe și craiul. Probele la care îl supune spânul sunt menite a-l deprinde pe prinț cu greutățile vieții, cu faptul că omul trebuie să învingă toate piedicile, pregătindu-l pentru viitor, când va trebui să-și conducă—trece astfel la temperamentul energicul coleric Momentul întâlnirii cu Spânul poate fi și el interpretat ca o modalitate specifică de metamorfozare prin aceea ca unul preia rolul celuilalt. Metamorfozări sunt și cele cinci ființe năzdrăvane care reprezintă întruchipări ale unor nevoi esențiale, cum sunt:  foamea, setea, securitatea fizică, orientarea și adaptabilitatea.

  Priceperea lui Harap-Alb de a-și face prieteni buni vine dintr-o filozofie străveche de viață, aceea că omul nu poate trăi de unul singur,este trecerea la alt temperament—diplomatul flegmatic. Harap-Alb cunoaște dragostea pentru o fată, care vine, din aceeași lume cu el, pregătindu-l pentru căsătorie, unul din reperele finale ale devenirii sale. Probele de la împărăția fetei trimit spre ritualurile țărănești ale pețitului, între care însoțirea mirelui de un alai de tineri, trecerea lor prin foc, alegerea motivată a miresei, ospățul oferit de gazdă-- sunt tot atâtea încercări la care îl supune viitorul socru și cărora mirele trebuie să le facă față.Un alt fel de temperament—sangvinic--privește ultima probă la care îl supune fata este, de data aceasta, o demonstrare a calităților viitoarei soții, care va ști să aibă grijă de bărbatul ei, să-i stea aproape la bine și la rău, acest fapt fiind ilustrat atunci când ea îi salvează viața, trezindu-l din morți cu smicele și apă vie. Aceasta întâmplare simbolizează ideea că acum Harap-Alb redevine el însuși, fiu de crai, viitorul împărat care-și poate asuma răspunderea închegării unei familii și conducerii unei împărățiii, întrucât experiența căpătată îi conferă statutul de adult pregătit pentru viață.