cuvinte din inimă de ÎNVIERE...

  În noaptea cu lumini şi neodihnă

                                             I-am spus Luminii – soare...
                                             I-am spus cu gând curat.

                                             O piatră de mormânt... s-a ridicat,
                                             S-aducă-n suflet bucurii şi tihnă,
                                             Lumii vestind... Hristos a înviat!
                                             Hristos a înviat....
                                             Și-am devenit o floare...

                                                                Adevărat a înviat!

                 Și de va fi Iisus să vină din ceruri înapoi la noi,e semn

                 că a înviat speranța,că a înviat ce-I bun în noi!!!

   întunericul nopții ne-a adus lumina în suflete,credința în adevăr,în lacrimi,în iertare,în iubire,

în speranța....Hristos a înviat!

   În miez de noapte de april,când cerul picură lacrimi din florile primăverii,Iisus vestește cu glas de speranță Învierea în veșnicie!

   Vă cheamă Domnul slavei la lumina sa... auziți clopotul de noapte care vă cântă Imnul învierii,aprindeți-I candela: a înviat Chistos din morți și totul e Adevărat.

                                                 Primiți-I darul lui ceresc!

flori de FLORII....

                                                                                  

„La răscruce de vânturi” (Emily Brontë), recenzie. „Acum ştiu fără cine nu pot trăi!”

Deși „La Răscruce de Vânturi” este singurul roman al lui Emily Bronte, această operă a avut un mare impact asupra literaturii universale. Prezentând elemente ale ficțiunii gotice cu mult timp înaintea apariției acestui gen literar, romanul a reușit să spargă barierele impuse de epoca victoriană și să devină un veritabil clasic.

Povestea debutează în momentul în care stăpânul proprietății Wuthering Heights îl introduce în sânul familiei sale pe Heathcliff, un orfan de etnie romă. Băiatul crește alături de copiii stăpânului, Hindley și Catherine. În ciuda relației de ură pe care o are cu Hindley, Heathcliff dezvoltă o frumoasă conexiune cu Catherine, care va deveni ulterior dragostea vieții sale. Relația dintre cei doi este perfect descrisă de tânără: „Nu ştiu din ce sunt plămădite sufletele noastre, dar ştiu că al meu şi al lui sunt la fel.”

Relația dintre Heathcliff și Catherine nu se concretizează atât din cauza diferențelor sociale dintre cei doi, cât și din cauza urii inexplicabile a lui Hindley față de orfan. Catherine se căsătorește cu Edgar Linton, băiatul vecinilor bogați, distrugându-l pe Heathcliff, care dispare din peisaj pentru câțiva ani.

După o lungă perioadă de timp, Heathcliff revine la Wuthering Heights, hotărât să se răzbune pe Hindley și Edgar, cei doi care i-au răpit fericirea. Protagonistul se căsătorește cu sora lui Linton, Isabella, căreia îi face viața un calvar, disprețuind dragostea pe care aceasta i-o poartă.

În ciuda faptului că Heathcliff își duce răzbunarea la bun sfârșit, ruinându-l pe Hindley, acest lucru nu îl ajută să treacă peste durerea pricinuită de moartea lui Catherine. Aceasta a murit la naștere, dând viață unei fetițe pe nume Cathy.

Îndureratul Heathcliff își revarsă ura și frustrarea pe Cathy și pe Hareton, băiatul lui Hindley, însă dragostea celor doi urmași este mai puternică decât încercarea eșuată a protagonistului de a-i întoarce unul împotriva celuilalt. Sătul de o viață irosită în răzbunare, Heathcliff își găsește pacea interioară abia după moarte. Conform sătenilor, spiritele lui Heathcliff și Catherine sunt văzute constant împreună, dovedind că dragostea lor platonică este mai puternică decât însăși realitatea.

Atmosfera sumbră care a însoțit tot romanul dispare după moartea lui Heatchliff și este înlocuită cu o notă optimistă, dată de noua generație. Cathy și Hareton rămân împreună și se bucură de relația lor într-un cadru romantic, lăsând în urmă ura care le-a bântuit ascendenții.

                  Primăvara suavă şi bună

În raze reci şi-argintii de lună,
Muguri necrăpaţi ce se pregătesc

În alb să explodeze!.

Eu te aştept în prag, nu-mi pasă de vânt,

Lași pe ochii vremii iarăşi rouă.

În Martie se-ntorc toţi fluturii de noapte
purtând cu ei lumina aduc

împletit din două fire, roşu cu alb imaculat:
            puritate şi iubire

 O, mărţişoru-i fermecat!…
Încărcat, cu dor şi vrajă, şnuruleţu-ntruchipează
Poezie şi miraje,o speranţă,

Noroc, în viaţă lumină, iubire!!!!                                        

un mărțișor...

 

îndemn

        Martie s-a grăbit să vină!și-n fiecare an vrea să ne arate că primăvara va dura o veșnicie,că pomii toți cu trunchiurile-n floare privesc spre  orizontul pierdut, unde soarele cu buze roșii săruta-n creștet noaptea micșorată,când nenumărate călătoare revin din depărtare aducând pe aripi o adiere de vânt parfumat al noului,al melodiei.

                                                    Și-atunci eu dorindu-mă fulg, mă iau la întrecere cu norii ce fug de hohotul cerului albastru,iubesc primăvara îndemnându-vă să priviți:ramurile îmbobocite,aripile păsărilor, soarele auriu,o melodie de Vivaldi,pe care vi le-am adus și, fără să vă cer voie, vă invit să înlocuți un mare actor savurând un parfum și dansând tangoul,aplecați spre sălciile plângătoare șoptind în fiecare ureche:-Nu știți c-a venit primăvara?

                                                          ...că fiecare zi plină de lumină vă face să vă amintiți că trăiți?

                                                          ...că fiecare verde cerșește atenția?

                                                         ... că narcisele galbene își scutură delicat clopotele din cununile                                                                                                                                              de       

                                                                                                                                                  stele?

                                                      … și că nu trebuie să căutăm perfecțiunea înfloririi?

!!!să ne lăsăm purtați de sunetele unei viori,împletind șireturi de legat viața-roșu și alb-cu reflexe de

                                                                                                   lumină și argint!!!!!!!!!!!!