eseu motivațional pentru Facultatea de Cibernetică ASE

1=Date de identificare a candidatului: (nume, initiala/initialele tatalui, prenume - din certificatul de nastere).....................................

2=De unde v-ati informat despre oferta educationala a ASE ?

  Am fost interesat(ă) de oferta educațională a Academiei de Studii Economice și am studiat site-ul facultății de Cibernetică,urmărind în anul acesta informațiile publicate.Astfel,am aflat că

 Facultatea combină cursuri de dezvoltare software cu materii de business oferind o educație adecvată Societății Informaționale și Revoluției Industriale 4.0.

3=Care sunt motivele alegerii programului de studii (prima optiune) si argumentele pentru care ati ales sa studiati la ASE ? (motive personale, preferinte legate de o anumita cariera, argumente pentru obtinerea unei anumite calificari etc.)

   Știu că am de ales între Cibernetică, Statistică și Informatică economică.Am aflat că în cadrul secției Cibernetică se pune accentul pe economie, modele matematice aplicate în economie, teorii ale deciziilor, etc. Dacă aleg să continui studiile în cadrul secției de Statistică, voi studia, așa cum probabil îmi imaginez,  tot ce ține de statistică în detaliu, și anume statistica pieței, statistică micro/macroeconomică, statistica populației, sondaje și anchete statistice, econometrie.

De asemenea am citit despre Crystal System care s-a implicat constant în acțiuni care au avut drept scop formarea la cel mai înalt nivel al studenților din cadrul Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatica Economică din cadrul ASE București. Am aflat despre Asociația ,,Clubul Informaticii Economice - CyberKnowledgeClub" (CKC),o organizație non-profit fondată de către membri ai DICE, CSIE, ASE. CKC- reprezintă o punte între companii și mediul academic care inițiază proiecte de formare a studenților în spiritul cerințelor economiei reale. CKC a implementat cu succes un proiect de reformă curriculară în IT și organizează anual o conferință stiințifică recunoscută internațional.

Am avut în jurul meu,în propria familie,modele pentru ceea ce înseamnă o carieră în acest domeniu,oameni dedicați,profesioniști de la care am dobândit valori adevărate.

4=Care sunt asteptarile dumneavoastra privind viata de student in ASE ? (in ceea ce priveste procesul educational, precum si eventuala angajare pe durata studiilor)

   Eu am ales să urmez studiile în cadrul specializării de Informatică Economică...........,voi continua să fiu aceeași persoană serioasă și dedicată învățăturii că și în liceu-dovadă sunt notele obținute în cei patru ani de studiu.

Mi s-a spus că studiile din facultate se axează pe bazele de date (programare și design al bazelor de date), algoritmi în programare, programarea orientata pe obiecte, programarea în multimedia, structuri de date.Am înțeles că varietatea materiilor este mare. Pe lângă cele ce au ca obiect informatica am aflat că se mai studiază materii care aparțin catedrelor de Cibernetică sau de Statistică. Voi participa,cu siguranță, la Sesiunile Științifice Studențești, evenimente organizate în fiecare an de către Academia de Studii Economice din București, pentru a-mi promova proiectele si cercetările realizate împreună cu alți colegi sub îndrumarea profesorilor.Sigur voi frecventa cursurile de zi,astfel încât să acumulez cunoștințe teoretice,dar și practice,însă voi căuta să particip la proiectele de cercetare în cadrul facultății și mă voi implica activ.

5=Dupa finalizarea programului de studii universitare de licenta, va ganditi sa continuati studiile universitare de masterat in ASE ?

  Din punctul meu de vedere, posibilitățile de angajare sunt extrem de mari după terminarea studiilor.La interviurile unde voi merge,voi pune accentul pe lucrurile învățate, proiectele efectuate, valorificându-mi astfel atât potențialul, cât și cunoștințele.La momentul actual, în domeniul IT-ului sunt foarte multe joburi, specializate pe diverse ramuri, precum analiză, programare, testare, suport, infrastructură, security și lista poate continua. De aici, depinde doar de ceea ce îmi place și ce vreau să fac mai departe.Mă gândesc că aș putea începe cu un intership chiar din timpul anului al II-lea și poate voi fi chiar angajată.Sigur că voi continua un master,timp în care mă voi angaja într-o companie,doresc să am un job care îmi va plăcea și în cadrul căruia voi  învăța multe noutăți.

6=Ati avut realizări deosebite pe parcursul liceului (participări la olimpiade, concursuri, actiuni de voluntariat, stagii, vizite etc.) care va recomanda pentru a fi student la programele oferite de ASE ?

   În timpul liceului am participat la numeroase activități extrașcolare:comunicări științifice în cadrul cercului de matematică;olimpiade și concursuri de matematică și fizică locale,acțiuni de voluntariat..............................................................................................................................................

7=Cum doriti sa va implicati in activitatile extracurriculare organizate de cadre didactice sau studenti (participare la sesiuni de comunicari stiintifice studentesti, concursuri, actiuni de voluntariat, schimburi de experienta, participarea la organizarea de activitati culturale, sportive etc.)

  Voi participa,cu siguranță, la Sesiunile Stiințifice Studențești, evenimente organizate în fiecare an de către Academia de Studii Economice din București, pentru a-mi promova proiectele și cercetările realizate împreună cu alți colegi sub îndrumarea profesorilor.Doresc să devin membru activ într-o organizație studențească,să particip la schimburi de experiență,de unde voi avea de învățat și la multele activități unde voi demonstra abilitățile mele organizatorice,dar voi construi și un mod propriu în care voi evolua.

Doresc să continui activitățile de  voluntariat ,așa cum am participat și în timpul liceului ............– atât la nivel de facultate, cât şi în organizaţiile studenţeşti aflate sub tutela ASE-ului,unde doresc să fiu acceptată;să particip la organizarea de evenimente culturale, educaţionale şi sportive, pe care ASE le găzduieşte, iniţiate de mari companii şi alte instituţii, special pentru studenţi :workshop-uri, târguri de job-uri, conferinţe.

8=Consider că ciberneticienii sunt deschizătorii de drum. Oameni cu abordări progresiste, cu impact în medicină sau tehnologie, în domeniile educației sau comportamentului uman,  generatorii schimbării de paradigmă în economie sau în societate.

Mentionati, daca doriti, alte elemente care considerati ca va recomanda.

Data ............................. Semnatura candidatului .......................................

Nota: Eseul va fi redactat la un rand, cu caractere Times New Roman, 12 si va contine intre 300 si 500 de cuvinte. Acesta va fi depus in original in dosarul de inscriere. Semnatura candidatului semnifica si asumarea de raspundere privind originalitatea acestuia.

Ion Creangă și BIBLIA

Ioan Milică, conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi:

                                 ION CREANGĂ și BIBLIA

                

În literatura lui Ion Creangă pot fi întâlnite destule fapte de stil care par mai degrabă preluate din cărţile de uz şcolar ori din cărţile Bibliei decât din vorbirea ţărănească vie, spontană, naturală. 

Spre exemplu, basmul Povestea lui Harap-Alb cuprinde un repertoriu interesant de inserturi textuale de sorginte biblică şi bisericească. Când fiul cel mare al craiului se întoarce acasă ruşinat după confruntarea cu ursul ivit pe nepusă masă de sub pod, voinicul îi mărturiseşte tatălui "că am găsit cu cale să mă întorc la d-ta acasă decât să fiu prada fiarelor sălbatice. Şi de-acum înainte, ducă-se, din partea mea, cine ştie, că mie unui nu-mi trebuie nici împărăţie nici nimic; doar n-am trăi cât lumea, ca să moştenesc pământul". Un discret decupaj din Predica de pe Munte, "Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul" (Mt 5:5), constituie, în basm, argumentul prin care sensibilul flăcău justifică renunţarea la povara lumească a probei iniţiatice.

Într-un alt fragment, sf. Duminică exprimă în chip fatalist o viziune clasică asupra lumii. Omul nu poate face nimic pentru a-şi schimba soarta, aşa că mai bine ar face să se împace cu propriul destin: "Zică cine-a zice şi cum a vrè să zică, dar când este să dai peste păcat, dacă-i înainte te sileşti să-l ajungi, iar dacă-i în urmă, stai şi-l aştepţi. Mă rog, ce mai la deal la vale? Aşa e lumea asta, şi de-ai face, ce-ai face, rămâne cum este ea, nu poţi s-o întorci, măcar să te pui în ruptul capului. Vorba ceea: zi-i lume şi te mântuie. Dar ia să lăsăm toate la o parte, şi până la una la alta, hai să vedem ce-i de făcut cu cerbul, că spânul te-a fi aşteptând cu nerăbdare. Şi dă! Stăpân nu-i? trebuie să-l asculţi. «Vorba ceea: leagă calul unde zice stăpânul.»" (I. Creangă, Opere, 1970, volumul I, p. 99).

Mica predică despre neputinţa de a schimba lumea oamenilor are ca nucleu o temă din Pateric şi e menită să-l pregătească pe fiul de împărat pentru momentul în care va urca pe tron. Un conducător bun trebuie să fie înţelept, drept, curajos şi milostiv pentru că dobândeşte, prin educaţie şi experienţă, o bună înţelegere a mersului lumii şi a sufletului omenesc. Această filozofie constituie un loc comun în cărţile medievale de învăţătură morală, dar Creangă îmbracă ideea în haina stilistică a limbajului popular.

În ciuda repetatelor prevestiri că va ajunge împărat, Harap-Alb se tot tânguie de greutatea încercărilor la care este supus, iar lamentările sale atrag fie dojana părintească a sfintei, fie apelul la cuvântul înţelept al Scripturii, întreţesut cu cel de învăţătură duhovnicească: "- Câte a dat Dumnezeu, Harap-Alb, zise sfânta Duminică; aşa a trebuit să se întâmple, şi n-ai cui bănui: pentru că nu-i după cum gândeşte omul, ci-i după cum vrè Domnul. Când vei ajunge şi tu odată mare şi tare, îi căuta să judeci lucrurile de-a fir-a-păr şi vei crede celor asupriţi şi necăjiţi, pentru că ştii acum ce e necazul." (I. Creangă, Opere, 1970, volumul I, p. 99).

Ceea ce, la prima vedere, ne apare ca element proverbial popular - Nu-i după cum gândeşte omul, ci-i după cum vrea Domnul - este, în realitate, folclorizarea unui pasaj dintr-o faimoasă lucrare medievală, Urmarea lui Hristos/ Imitaţiunea lui Cristos: I,19,2, operă a teologului Toma de Kempis.

Ca şi sf. Duminică, calul năzdrăvan al eroului îl povăţuieşte pe Harap-Alb să fie răbdător şi să aibă încredere în puterea lui Dumnezeu: "Zi şi d-ta că ai avut să tragi un păcat strămoşesc. Vorba ceea: «Părinţii mănâncă aguridă şi fiilor li se strepezesc dinţii». Hai, nu mai sta pe gânduri; încalecă pe mine şi pune-ţi nădejdea în Dumnezeu că mare e puterea lui; nu ne-a lăsa el să suferim îndelung. Cum vrei. «Ce-i e scris omului în frunte-i e pus.» Doar’ mare-i Cel-de-sus! S-or sfârşi ele şi aceste de la o vreme." (I. Creangă, Opere, 1970, volumul I, p. 97).

Dincolo de invocarea unui vechi proverb iudaic conservat în Biblie şi naturalizat, mai apoi, în folclorul multor culturi creştine, Părinţii mănâncă aguridă iar fiilor li se strepezesc dinţii, acest fragment ca de predică atrage atenţia prin ecourile sale psalmice, îndeosebi Ps 17, cântat în timpul liturghiei, înainte de rostirea Crezului, şi Ps 61.

În alte contexte, prelucrarea filonului biblic se realizează în cheie comică. De pildă, unele din ajutoarele lui Harap-Alb vorbesc cu subînţeles, aidoma elevilor din şcolile de catiheţi. Trecuţi de proba cuptorului de aramă, Harap-Alb şi ai săi se îndeamnă la ospăţ pe socoteala împăratului Roş, un om, de altfel, vestit pentru cruzimea şi răutatea sa, preaslăvind în stil bisericesc "ospitalitatea" conducătorului. Tonul este dat de Gerilă, care, chiar înainte de intrarea în casa de aramă, îşi avertizează tovarăşii că "Doar unu-i împăratul Roş, vestit prin meleagurile aceste pentru bunătatea lui cea nepomenită şi milostivirea lui cea neauzită" (I. Creangă, Opere, 1970, volumul I, p. 113).

Dacă luăm în considerare atât modelul de tip evanghelic (Mc 12:32), cât şi organizarea retorică a textelor de rugăciune, se observă că portretul împăratului se încheagă prin destructurarea parodică a ceremonialului de laudă şi mulţumire închinat divinităţii ca rugăciune. Aceeaşi tehnică discursivă o descoperim şi imediat după scena ieşirii din cuptorul prefăcut în sloi de gheaţă, când Gerilă discreditează ironic invitaţia la ospăţ formulată de împăratul Roş, înfăţişând-o ca pe una din tainele bisericii: "Dar n-aveţi ştiinţă că înălţimea-sa este tata flămânzilor şi al însetaţilor? Şi tocmai de asta mă bucur şi eu, că de-abia m-oiu mai încălzi oleacă bând sângele Domnului" (I. Creangă, Opere, 1970, volumul I, p. 117). Nuanţa parodică devine evidentă doar prin corelarea replicii lui Gerilă cu una din Fericirile enunţate în Predica de pe Munte: "Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura" (Mt 5:6), în timp ce sintagma sângele Domnului ne trimite cu gândul atât la Cina cea de Taină, cât şi la rugăciunea euharistică rostită de preot înainte de a-i împărtăşi pe credincioşi. Totodată, aluzia evocă şi un uz glumeţ, prezent în vorbirea oamenilor hâtri, pentru care biserică înseamnă 'cârciumă', agheazmă, 'rachiu', iar sângele Domnului, 'vin'.

Aluzia transparentă la retorica Vechiului Testament demonstrează nu doar că arta de a predica poate fi întreţesută în fibra epică a poveştilor, ci şi că prin intermediul literaturii sunt reîmprospătate vechi teme şi motive cu mare potenţial educativ.

cuvinte din inimă de ÎNVIERE...

  În noaptea cu lumini şi neodihnă

                                             I-am spus Luminii – soare...
                                             I-am spus cu gând curat.

                                             O piatră de mormânt... s-a ridicat,
                                             S-aducă-n suflet bucurii şi tihnă,
                                             Lumii vestind... Hristos a înviat!
                                             Hristos a înviat....
                                             Și-am devenit o floare...

                                                                Adevărat a înviat!

                 Și de va fi Iisus să vină din ceruri înapoi la noi,e semn

                 că a înviat speranța,că a înviat ce-I bun în noi!!!

   întunericul nopții ne-a adus lumina în suflete,credința în adevăr,în lacrimi,în iertare,în iubire,

în speranța....Hristos a înviat!

   În miez de noapte de april,când cerul picură lacrimi din florile primăverii,Iisus vestește cu glas de speranță Învierea în veșnicie!

   Vă cheamă Domnul slavei la lumina sa... auziți clopotul de noapte care vă cântă Imnul învierii,aprindeți-I candela: a înviat Chistos din morți și totul e Adevărat.

                                                 Primiți-I darul lui ceresc!

flori de FLORII....

                                                                                  

„La răscruce de vânturi” (Emily Brontë), recenzie. „Acum ştiu fără cine nu pot trăi!”

Deși „La Răscruce de Vânturi” este singurul roman al lui Emily Bronte, această operă a avut un mare impact asupra literaturii universale. Prezentând elemente ale ficțiunii gotice cu mult timp înaintea apariției acestui gen literar, romanul a reușit să spargă barierele impuse de epoca victoriană și să devină un veritabil clasic.

Povestea debutează în momentul în care stăpânul proprietății Wuthering Heights îl introduce în sânul familiei sale pe Heathcliff, un orfan de etnie romă. Băiatul crește alături de copiii stăpânului, Hindley și Catherine. În ciuda relației de ură pe care o are cu Hindley, Heathcliff dezvoltă o frumoasă conexiune cu Catherine, care va deveni ulterior dragostea vieții sale. Relația dintre cei doi este perfect descrisă de tânără: „Nu ştiu din ce sunt plămădite sufletele noastre, dar ştiu că al meu şi al lui sunt la fel.”

Relația dintre Heathcliff și Catherine nu se concretizează atât din cauza diferențelor sociale dintre cei doi, cât și din cauza urii inexplicabile a lui Hindley față de orfan. Catherine se căsătorește cu Edgar Linton, băiatul vecinilor bogați, distrugându-l pe Heathcliff, care dispare din peisaj pentru câțiva ani.

După o lungă perioadă de timp, Heathcliff revine la Wuthering Heights, hotărât să se răzbune pe Hindley și Edgar, cei doi care i-au răpit fericirea. Protagonistul se căsătorește cu sora lui Linton, Isabella, căreia îi face viața un calvar, disprețuind dragostea pe care aceasta i-o poartă.

În ciuda faptului că Heathcliff își duce răzbunarea la bun sfârșit, ruinându-l pe Hindley, acest lucru nu îl ajută să treacă peste durerea pricinuită de moartea lui Catherine. Aceasta a murit la naștere, dând viață unei fetițe pe nume Cathy.

Îndureratul Heathcliff își revarsă ura și frustrarea pe Cathy și pe Hareton, băiatul lui Hindley, însă dragostea celor doi urmași este mai puternică decât încercarea eșuată a protagonistului de a-i întoarce unul împotriva celuilalt. Sătul de o viață irosită în răzbunare, Heathcliff își găsește pacea interioară abia după moarte. Conform sătenilor, spiritele lui Heathcliff și Catherine sunt văzute constant împreună, dovedind că dragostea lor platonică este mai puternică decât însăși realitatea.

Atmosfera sumbră care a însoțit tot romanul dispare după moartea lui Heatchliff și este înlocuită cu o notă optimistă, dată de noua generație. Cathy și Hareton rămân împreună și se bucură de relația lor într-un cadru romantic, lăsând în urmă ura care le-a bântuit ascendenții.