Scriitori,creație literară și film

 

3=un film inspirat din viața unui scriitor celebru:

În spatele cărţilor de succes ecranizate se află oameni care ascund poveşti emoţionante. Aventurile fantastice închipuite de J.K. Rowling în seria „Harry Potter”…  …au generat încasări de peste 6 miliarde de dolari în întreaga lume numai din filme, iar viaţa scriitoarei anunţă un film cel puţin la fel de captivant precum vrăjile de la Şcoala Hogwarts. Povestea unei mame singure, părăsită de soţ, care trăieşte din ajutorul social şi trece peste o tentativă de sinucidere, reprezintă drama trăită de J.K. Rowling, înainte de a deveni cel mai bine plătită scriitoare din istorie, ce va urma să fie ecranizată în acesta an într-un lungmetraj de televiziune.
Filmul se va intitula „Strange Magic” iar scriitoarea va fi interpretată de actriţa Poppy Montgomery
Citeşte întreaga ştire: Scriitori celebri care au ajuns subiect de film.

=ecranizarea unei scrieri celebre:romanul,,MIZERABILII”de Victor Hugo

Apărut în 2012, filmul are 3 premii și 5 nominalizări la Oscar, 3 premii și o nominalizare la Globul de Aur, 4 premii și 6 nominalizări BAFTA, precum și alte premii internaționale. Drama realizată în regia lui Tom Hooper, îi are în distribuție pe Anne Hathaway, Hugh Jackman, Russell Crowe și Amanda Seyfried. Mizerabilii este adaptarea pentru marele ecran a muzicalului ce face în continuare senzație pe scenele din toată lumea după 27 de ani, cu 60 de milioane de spectatori și fiind jucat în 21 de limbi pe tot globul. Mizerabilii reprezintă povestea impresionantă a unui destin frânt de vise destrămate, un testament atemporal despre iubire neîmpărtășită, pasiune, sacrificiu și mântuire. Jackman este Jean Valjean, pușcăriașul veșnic vânat de nemilosul polițist Javert, interpretat de Crowe. Atunci când Valjean decide să aibă grijă de Cosette (Amanda Seyfried), fiica lui Fantine (Anne Hathaway), viețile lor se vor schimba complet.

(filmul francez cu Jean Gabin în rolul princial este cu mult,mult mai bun decât cel american)

Dezavantajele : Șansele de a ne îmbogăți vocabularul și de a ne transpune în pielea personajelor sunt mult mai mici atunci când vedem filmul decât momentele în care răsfoim cartea și savurăm fiecare replică și descriere.

Avantajele: Timpul și banii pe care îi câștigăm văzând filmul, cât și comoditatea pe care ne-o oferaă.

Un alt avantaj ar fi acela de a fi înțeles de  o anumită clasă sociaăa, filmul le ușurează înțelegerea prin prezentarea directă.

Părerea mea: prefer cărțile, mereu rămânând dezamăgit de ecranizarea filmului, întrucât pasajele care mie mi se par importante și de mare finețe, în carte sunt prezentate succint sau chiar deloc pe parcursul filmului.

4=o ecranizare a unei cărți poate ajuta cartea:

Hoțul de cărți – este o experientă de neuitat, indiferent de ordinea în care le vei urmări: filmul și apoi cartea sau cartea și apoi filmul. Romanul a fost ecranizat în 2013, cu actorii Geoffrey Rush și Emily Watson în rolurile principale. Volumul semnat de Markus Zusak este una dintre acele cărți ecranizate care va inspira și va schimba optica asupra vieții a oricărui om.

Acțiunea se petrece în Germania, în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial. Fiind comuniști și aflându-se în pericol, părinții lui Liesel, protagonista cărții, au trimis-o spre adopție unui cuplu modest, fără copii. Viața lor este dictată în totalitate de regimul nazist, iar în acest context de război și tragedie, fetița a fost nevoită să se maturizeze înainte de vreme. 

Tatăl adoptiv, cu care își creează o relație mai mult decât specială, o învață să citească, astfel fata a început să fure cărți, iar citind, se refugia în alte lumi. La un moment dat, mânată fiind de bunătate și omenie, familia își asumă un risc enorm pentru acea perioadă: adăpostește un evreu în beciul casei. Luarea acestei decizii face ca lucrurile să se complice foarte mult și, în același timp, dă naștere unei povești absolut emoționante! Ecranizarea romanului a fost realizată de regizorul Brian Percival în anul 2013. Deși nu a păstrat întreaga profunzime a poveștii, filmul este la fel de captivant și emoționant. 

5=cronică de film: Hachiko

Regizor: Lasse Hallström

Distributie: Richard Gere, Joan Allen, Cary-Hiroyuki Tagawa

Filmul pe care il voi descrie este Hachiko, a dog’s tale, varianta 2009. Acest film este un remake după varianta japoneza din 1987. Ambele variante sunt foarte frumoase, dar am ales sa-i fac o recenzie celui din 2009, deoarece actorul principal este unul cunoscut de toată lumea, Richard Gere.

Filmul prezintă iubirea și prietenia uluitoare dintre un câine din rasa Akita, care a fost găsit și crescut de un profesor de muzică. Câinele a primit numele Hachiko, doarece pe zgarda lui scria Hachi, însemnând în japoneză cifra 8, dar totodată însemnând și norocos, el a fost al 8-lea pui născut.

El se atașează mult de toți membrii familiei, în special de profesorul de muzică,pe care îl conduce în fiecare dimineață în gară și îl așteaptă la ora 5 după-amiaza. Intr-o zi, stăpânul lui moare, în urma unui atac de cord. Câinele continuă să-l aștepte timp de nouă ani în același loc și la aceeași oră, până când moare, impresionându-i pe toi oamenii din gara și dându-le o lecie despre loialitate, iubire și devotament.

La acest film m-au impresionat mai multe aspecte, acestea fiind următoarele: actorii au interpretat rolurile foarte bine, câinii aleși pentru film au fost foarte bine dresați.

Este unul dintre puținele filme care prezintă iubire, înțelegere, dedicaie ,atașament, loialitate și compasiune, care sunt cele mai nobile sentimente pe care le poate avea cineva, faptul că a așteptat 9 ani persoana dragă, arataă sufletul pur al animalelor.Hachi este un caz real, care a trăit în Japonia, iar în urma morții câinelui,acesta a fost împăiat și se află la unul dintre cele mai vizitate muzee japoneze, o statuie i s-a ridicat acestui câine în gara Shabuya, iar atât câinele, cât și rasa Akita sunt considerate simboluri ale Japoniei.

Recomand acest film, care va înduioșa și cel mai dur om, iar persoanelor care l-au vizionat deja, le propun să-l mai vadă, fiindcă trezește aceleași emoții de fiecare dată când este urmărit. Va urez vizonare plăcută!

6= Există diferențe esențiale între scenă și ecran.

Teatrul este o formă de cultivare a artei. Cele mai bune producții de teatru au timp suficient pentru repetiţii, crearea de relații între actori şi timp pentru a experimenta împreună cu regizorul înainte de premieră. Actorii de teatru se familiarizează treptat cu rolul și până la prima reprezentație repetă de zeci de ori.

Dimpotrivă, platourile de film sunt haotice, pline de artiști specializați și foarte bine plătiți. De aici mai multe provocări pentru actor. În primul rând, au timp de repetiții puțin sau deloc. În al doliea rând, în funcţie de importanța rolului, se poate să nu primească niciun fel de indicație regizorală. În filme se angajează actori pornindu-se de la presupunerea că vor veni pe platou gata de filmare.

Pregătirea este vitală atât în teatru, cât şi în film, dar procesul în sine este foarte diferit. În plus, ritmul de filmare îi presează pe actori să joace totul mult mai repede. Ritmul de pe platoul de filmare poate fi deosebit de supărător, mai ales, pentru actorii de teatru.

7=Despre filmele românești părerile sunt împărțite:

a-unii opinează că oamenii nu înţeleg cinematografia românescă și asta pentru că le lipseşte cultura (cinematografică)

b-alții spun că sunt multe filme româneşti frivole, stupide, fără valoare artistică autentică, fără mesaj sau cu un mesaj prost transmis. 

c=pe mulți îi deranjează abundența de vulgaritate,

d-unora nu le plac aceleași teme obositoare-comunismul și greutățile cu care se confruntă poporul român sau diverse trăsături naționale excesiv scoase în evidență sau jocul mult prea dramatic al unor actori.

e-unii regizori fac filme doar pentru festivalurile cinematografice internaționale.

f-dar sunt filme românești vechi sau noi care sunt apreciate,

8=calitățile:

      -unui actor:

Creativitate remarcabila si un simt artistic puternic.

Pronuntie impecabila si abilitati excelente de memorare.

Abilitati interpersonale si de comunicare: comunicarea clara, in special verbala, pentru a transmite publicului interpretarea personajului, precum si abilitati de ascultare excelente, pentru a respecta instructiunile regizorului; si sa fie capabil si dispus sa preia instructiuni si critici si sa lucreze in echipa.

Abilitati de organizare si de gestionare a timpului: sa poata lucra sub presiune intr-un mediu dinamic si rapid, dar si sa fie extrem de responsabil si de incredere.

Auto-motivat si autodisciplinat.

Niveluri ridicate de rezistenta, coordonare motorie si rezistenta fizica: antrenament si exercitii fizice pentru a mentine nivelurile cerute de capacitate si fitness; sa fie capabil sa faca fata unor ore lungi de repetitii.

-regizor:

-mult simţ artistic pentru elaborarea unei piese de teatru,a unui film,

-să ştie să coordoneze întreaga echipă pe care o are în subordine

- să fie amestecul dintre un artist şi un lider, respectiv creativitate şi autoritate

- este nevoit să lucreze cu o echipă formată din operatori, scenarişti, actori, tehnicieni 

-se află în permanenţă pe scenă sau pe platoul de filmare şi supervizează toate etapele importante creării piesei de teatru sau a unui film;

-compozitor de muzică

un compozitor este omul care scrie o piesă de muzică pentru teatru, televiziune, radio, film, jocuri pe calculator și alte domenii în care muzica este necesară.

-are o pregătire serioasă în teoria muzicii, compoziție, orchestrație și armonie( există mulți compozitori-amatori-care nu au pregătire formală)

-are idei proaspete, este creativ, versatil, nu se teme să experimenteze, dorește să colaboreze și, desigur, pasionat de scrierea muzicii

-știe cum să cânte la unul sau mai multe instrumente, să poarte o melodie și să aibă o ureche muzicală bună.

scenarist:

-scenaristul este un scriitor sau un dramaturg consacrat, trebuie să arate, nu să spună

-scenariul poate fi gândit chiar de regizorul de teatru sau film,fiind o creație proprie, o adaptare după o operă literară consacrată sau inspirat din viața reală

- scenariul poate fi opera a mai multor autori specializați pe domenii: subiect, dialoguri, gaguri etc.

-trebuie sa ,,vadă” cu ochii minții povestea pe care vrea să o spună și să fie capabil să transpună apoi imaginile mentale în cât mai puține cuvinte

-sa nu îngreuneze textul cu prea multe indicatții tehnice(didascalii) oricum, decizia finală asupra modului cum se va derula piesa de teatru sau filmarea o va lua regizorul.

operator:

-de imagine este creatorul imaginii unei emisiuni TV, a unui film artistic sau documentar.

                      conduce echipa de imagine, echipa de iluminare şi video, rãspunzând de coordonarea artisticã şi tehnicã a tuturor compartimentelor ce concurã la asigurarea calitãţii profesionale de înalt nivel a imaginii de televiziune sau film.

                     colaboreazã în permanenţã, în acest scop cu regizorul (realizatorul) emisiunii (filmului).                

                     poate ocupa funcţiile de cameraman sau director de imagine.

-de lumini este familiarizat cu diferitele tipuri de instrumente de iluminat și modul de utilizare 

                   Se consultă cu regizorul,scenograful despre programul de instrumente și planul de lumină a scenei de teatru a unghiurilor filmărilor,a momentelor din zi sau noapte

-de sunet este garantul sunetului direct, alege ce microfoane sunt utilizate, în funcție de sunetul dorit, acustica unui cadru sau chiar pentru redarea unei voci.

                          misiunea sa este de a înregistra cât mai bine vocea actorilor în conformitate cu alegerile artistice și tehnice ale regizorului.

                           colaborează cu echipa în timpul pregătirii scenelor de teatru și al filmării pentru a avea un sunet optim;

                            actorii, decorurile, costumele, cadrele, iluminatul și utilajele sunt labirintul prin care își face drum echipa de sunet, uneori cu dificultate.

                             înregistrează „decupaje” pentru a facilita editarea versurilor în postproducție, de asemenea, ambiențe sau efecte, în mono, stereo sau multitrack destinate editării cântece.efecte și stări de spirit.

 

9=întrebări și răspunsuri:

-Prefer ca toți tinerii de astăzi filmul,dar dacă mi se spune despre o carte bună o citesc.

-sunt multe ecranizări reușite după cărți,pe care le consider:,,Ultimul mohican”de James Fenimore Cooper;,,Mizerabilii”de Victor Hugo;,,Crima din Orient Expres”de Agatha Christie;,,Pădurea spânzuraților”de Liviu Rebreanu;,,Moara cu noroc”de Ioan Slavici;,,Moromeții”de Marin Preda;

-ecranizări sub așteptări:,, Alice în Ţara Minunilor”de Lewis Carroll-- unii critici au susţinut că efectele 3D sunt plictisitoare şi neinspirate;,,Codul lui DaVinci”de Dan Brown—mulți au criticat cartea considerând-o un sacrilegiu,iar ecranizarea cărţii a stârnit controverse din cauza acuzaţiilor potrivit cărora Iisus a avut copii, dar regizorul nu a ştiut să profite de aceste idei şi a schimbat foare multe lucruri.

-Profesorii de diferite specialități dau elevilor indicații ce să citească și e bine,pentru că sunt elevi care auzind de un titlu sau dacă se face și o ușoară povestire,merg să cumpere cartea sau să o împrumute sau o citesc on-line.Cred că se citește mai rar,dar totuși....

 

 

 

Monologul

 

MONOLOGUL

3= tipuri de monolog:scopul:

monolog interior în care personajul vorbește singur în mintea lui, fără a spune cuvintele cu voce tare. Este o modalitate de a explora gândurile și sentimentele personajului.

monolog dramatic în care personajul vorbește cu voce tare, adresat altor personaje sau publicului. Acest tip de monolog poate fi folosit pentru a expune sentimentele, ideile sau gândurile personajului.

monolog comic care își propune să facă publicul să râdă, folosind adesea umorul și satiră să ridiculizeze situațiile cotidiene.

monolog tragic care își propune să provoace un răspuns emoțional în public, folosind adesea teme și situații tragice pentru a exprima disperarea sau angoasa personajului.

monolog poetic care se concentrează pe frumusețea limbajului și a poeziei, folosind adesea metafore, imagini și alte dispozitive literare pentru a crea un efect liric și emoțional asupra publicului

monologuri independente -nu sunt urmare a evoluției unui dialog într-o direcție

monologuri inserate in dialog

monolog narativ prin care se relatează o întâmplare, ori conținutul unei opere narative, sau prin care se prezintă o epocă istorică, literară etc.

 monolog explicativ-argumentativ prin care se lămurește existenta unui obiect, sau de ce se petrec anumite fenomene

monolog persuasiv în care emițătorul încearcă determinarea auditoriului de a acționa într-un anumit fel - ca în discursurile electorale, ori ca în emisiunile de reclame,etc.

4=povestirea unei comedii:

Pinguinii domnului Popper este un film american de comedie de familie din 2011, bazat în general pe cartea pentru copii din 1938 cu același nume. 

Popper este un antreprenor imobiliar divorțat și tată a doi copii, Janie și Billy. Într-o zi când s-a întors acasă de la serviciu, Popper află că tatăl său a murit în timpul unei aventuri în Antarctica și, conform testamentului său, i-a lăsat un „suvenir” din aventurile sale în Antarctica. Săptămâna următoare, o ladă care conține un pinguin gentoo, pe nume „Căpitanul”, apare la ușa lui.

După ce „căpitanul” inundă accidental apartamentul cu apă din baie, Popper sună organizația tatălui său pentru a-i cere să ia înapoi pinguinii, dar, din cauza unei comunicări greșite, ajunge să primească un transport cu încă cinci pinguini pe nume Loudy, Bitey, Stinky, Lovey și Nimrod.

5=reclamă=elixirul dragostei:

Public: dragii de voi îndrăgostiți,

             Eu sunt Eros, zeul iubirii,cel înaripat și-mi port arcul din care trimit săgețile către cei singuri,triști sau veseli,tineri sau mai mult de tineri;vă îndemn lăsați-vă pradă aromelor mistuitoare ale parfumului pe care-l primiți,zburați către ființa dorită sau cea apărută întâmplător și zâmbiți...mergeți spre fericire!!!

                                       să fim
                                                 tu-dulcea-mi înflorire,
                                                     eu-mugur de senin.

Pag.150=CORESPONDENȚA

1=scrisoare:

                                                                                                       București,1aprilie,2024

                                                 Dragul meu prieten,

  Vei surprins primind această scrisoare,vei zâmbi și te vei întreba dacă fac o glumă,dacă-ți pun răbdarea la încercare sau te vei întreba de ce scrisoare și nu un telefon,un mail,un mesaj.Uite-așa,mi-am amintit că pentru evaluare am învățat să scriu o scrisoare,regulile de respectat și mi-am zis să mai încerc o dată.Trebuia să ne-ntâlnim,data nu ți-o mai amintesc,fiindcă o știi.Nu pot veni,pentru că voi pleca împreună cu părinții mei într-o călătorie-surpriză,câteva zile, departe,departe într-un oraș de care ei se simt foarte legați.Au fost acolo când erau studenți și acum se vor întâlni cu foștii prieteni și,probabil,vor retrăi anii tinereții.Merg și eu cu ei și voi vizita locurile despre care îmi povestesc cu plăcere,voi colinda străzile vechi,mă voi plimba cu vaporul pe cele două râuri care se întâlnesc într-un loc și mă voi bucura alături de părinții mei de peisaje,imagini noi,oameni.

   Știu că nu te vei întrista,pentru că atunci când voi reveni ne vom întâlni și vom povesti fiecare întâmplările petrecute și cel mai important-vom fi împreună.Să nu uit,îți promit că-ți voi aduce un album cu imagini ale locurilor pe care le voi vizita.

                                                              te îmbrățișez cu drag,

                                                                            prietenul tău,

                                                                                            Eric....

=mesaj pe telefon:

    Amânăm întâlnirea noastră,plec cu părinții într-o excursie,când mă întorc îți voi telefona să ne întâlnim.Te rog nu te supăra,îți voi povesti la întoarcere,Eric....

=e-mail

To: .....................................

Subject: amânarea întâlnirii

    Amânăm întâlnirea noastră,plec cu părinții într-o excursie,când mă întorc îți voi telefona să ne întâlnim.Te rog nu te supăra,îți voi povesti la întoarcere,Eric....

Scrisoarea:

                              Domnule profesor,

  Vă scriu acestă scrisoare,pentru că sunt și eu și dumneavoastră în vacanță și este singura modalitate de a conversa.În ultima zi de școală și eu și colegul meu de bancă am lăsat o minge în clasă și la întoarcerea din ultima recreație n-am mai găsit-o.I-am întrebat pe colegi și nimeni nu știa nimic.Gândesc că poate a fost o glumă a unui coleg,sau poate a venit cineva din altă clasă și a luat-o.

Aș vrea să nu credeți că este o reclamație,dar este vorba de mingea necesară la ora de sport.Dacă cineva a returnat mingea,toți am fi recunoscători.

Sper ca să-mi înțelegeți rândurile mele.Vă mulțumesc,

                                                                                elevul dumneavoastră..................

3=formula de adresare,încheiere,scopul:

-către dl.Maiorescu:respect,tonul-distant,de a informa,dar și de a formula o rugăminte;

-către Veronica Micle:iubire,ton-familiar,scop:de a exprima sentimentele de iubire;

4=tip de scrisoare către Veronica Micle:de dragoste;

                                 Către Maiorescu:oficială

Pag.151

2=Limbajul publicitar—caracteristici:

- concizie, ăautarea efectelor, uneori în contradicție cu normele limbii.

- figuri de stil:epitete,metafore,enumerații,diminutive,simboluri;

- folosirea unor cuvinte, expresii, texte care exprimă printr-o comparație subînțeleasă, un eveniment, un personaj, o situatie;

-limbajul prețios altenează cu cel argotic;

-joc de cuvinte

-folosirea unor cifre;

Cum se scriu anunțuri?

1=OLX:vând către,,Matilda”cumpărată recent;utilizat;preț 20 lei)preț negociabil);sector 3;telefon......

Pag.152

Eseul școlar:poezia:,,Vorbește-ncet”de Mihai Eminescu

Eseul nestructurat:

,,Dorul este un organ de cunoaștere a infinitului”-Lucian Blaga

Cuvântul dor are origine în latina populară: dolus – a durea. 

,,Nu sunt puţini care au avut bătăi de cap cu dorul. Unii îl consideră sentiment, alţii instinct sau durere. Lucian Blaga spunea însă că „Dorul este un organ de cunoaştere a infinitului”. Într-adevăr, dorul nu este un sentiment, o trăire sau o durere, el este cel care ne permite să trecem prin dragoste şi prin toate etapele ei, dorul există, pur şi simplu, fără să fie aşteptat, chemat sau dorit.
Ne punem întrebarea ” De ce Lucian Blaga a asemănat dorul cu un organ de cunoaştere a infinitului?”. Cred că dorul este al şaselea simţ pe care numai cine iubeşte îl poate dobândi. Oamenii au ochi pentru a vedea, urechi pentru a auzi, nas pentru a adulmeca, au piele pentru a simţi şi gură pentru a gusta. De ce nu am fi înzestraţi şi cu dor, pentru a cunoaşte infinitul? Totodată, cred că această analogie a dorului cu un organ dovedeşte existenţa sa în noi, involuntar, fără să ştim când apare sau dispare dorul.

În primul rând, dorul este un sumar de gânduri. Gând, nu în înțeles de idee, concept sau abstracţiune, ci în înţeles concret, de trăire interioară; de ceea ce există în interiorul dorinţei. Căci gândul fără dorinţă este lipsit de bază, este filozofie pură. Gândul românesc este părintele faptei, are un conţinut de viaţă, de fluid. În clipele lui de meditaţie profundă, instinctuală, ţăranul român spune: „Gândul meu adânc mă doare.” Nu te poate durea o abstracţiune, ci un conţinut sufletesc de viaţă trăită. Numai ceea ce e viu în noi sângerează. Gândul cuprins în dor este încărcat  de tonurile inimii, ale vieţii în curgerea ei tumultuoasă şi compromisorie spre desăvârşire.

Românii înţeleg şi trăiesc - ca nimeni alţii - arderea dorului. În literatura populară orală, motivul dorului este frecvent întâlnit. Dorul, ca sentiment profund şi răvăşitor, constituie simbolul dominant al celor mai multe doine populare. Principalele lui atribute sunt jalea, dorinţa umbrită de teama neîmplinirii. Dorul e înrobitor, duşman al libertăţii, înrudit cu moartea sau stimulent al fanteziei

Marele poet, scrriitor şi eseist, membru post-mortem al Academiei Române, Nichita Stănescu nu poate despărţi noţiunea de „dor” de limba română: „A vorbi despre limba română e ca o dimineaţă. Frumuseţea lucrurilor concrete nu poate fi decât exprimată în limba română. Pentru mine, iarba se numeşte iarbă, norul se numeşte nor, muntelui munte i se zice şi numai în limba în care m-am născut dorul este dor.”
Dorul nu se vindecă. Acesta se sedimentează şi vine altul peste el. Pe de altă parte, a ne fi dor înseamnă că iubim, că avem ce să dorim, pe cine să dorim.
În acelaşi timp, ne-am putea întreba „De ce un organ de cunoştere a infinitului?”. Dorul este organul sufletului, aşa cum ochii, nasul, gura sunt organe ale trupului. Dorul ne duce într-o călătorie în timp, ne trezeşte amintiri şi ne oferă nostalgie, dar ne şi dă puterea să iubim, să aşteptăm şi să ne gândim la posibile scenarii cu final fericit.
Lipsa sufletului pereche stimuleză, trezeşte dorul, ducându-ne într-un Univers în care iubirea e infinită, singurătatea e infinită, tristeţea e infinită şi nici măcar timpul nu mai există.
În concluzie, dorul poate fortifica dragostea, pentru că după ce am cunoscut infinitul nu vom mai putea da drumul iubirii, dar poate şi sfărâma ceva ce s-a clădit cu încredere şi pasiune.”
”… când spun ”frumos” eu mă gândesc la Tine...”

 

 

Corectitudine și greșeală

 

Nivel stilistic

1=întâiași dată pentru prima oară

2=a=Au pus de acord cele două propuneri.

b=Deși s-a lucrat bine,mai sunt lucruri de făcut.

c=La petrecerea de sâmbătă ,se admit persoane îmbrăcate în albastru.

d=Profesorii au reintrodus extemporalele.

e=Toată lumea a fost înștiințată de mass-media despre victoria echipei noastre.

3=a=Singura alegere pentru o societate democratică este o atitudine fermă.

b= Inteligența este un potențial pentru dezvoltare.

c=Greviștii au avut cereri.

d=Vor micșorarea numărului animalelor.

E=După ce a făcut vizite prietenilor,a plecat din oraș.

4=pleonasme glumețe:

a=antică și de demult=veche

b=bref pe scurt=rapid

c=în fond și la urma urmei=în final

d=S-a schimbat modificarea=s-a transformat

e=ghinion de neșansă=nenoroc

5=a=Munca să fie cu adevărat muncă.

b=Jocul să fie joc și treaba să fie treabă.

c=Există oameni normali și oameni anormali.

d=Un copac adevărat e un copac.

Ortografie:

1=Vântul se zbate în creste,iar prin zăpadă cerbii zburd,Doruîi mângâie pe coarne și îi îmblânzește din ochi.Nora se simte ca-ntr-un țarc,lumea e dincolo de geamuri,norii urcă și coboară,cum să stai în școală mereu?Pe furate,câte o oră îl întâlnește seara;de-ar ști  tatl ei care este un cerber și jumătate!Nu știe că muntele-i frumos,e sălbatic,că se-nalță către soare ca un cal spre jăratec.Își închipuie că Nore învață,ia note mari și că va ajunge ingineră.Când coboară săia pâine, Pag.155

Pe la ora șapte,Nora coboară să ia pâine,se oprește și se joacă cu un câine Saint-Bernard.Doru ca un făt-frumos vine și se așează pe omătul pufos.

2=pasă-mi-te//spuneți//voi//sa//

3=au dispărut următoarele sunete în vorbirea rapidă:

dar,=,r”//domnul=,,l//omul=,,l”//poate=te//trebuie=buie//cred=d//sărut=ut//domnul=ul//bună dimineața=bună dimi//

4=mi-s//să-ți.....numa”//nea”//ce-i....băiatu”//mi-l///las”că//acu-i//lu”//dom”le,acu”asta-i//

5=corect:

dl.Popescu//invitația dvs//5 km//

6=

a.Pupă-l pe Ale și zi-i că-l iubesc.

b.Când îi auzi că banii nu au importanță,pe cine mint?

c.Da,așa nu mai merge,du-te,măi,că ești varză!

7=confuzii de mesaje:

ca = ok
cc – Cop Copy = cu sensul de a ințelege
cf = ce faci?
cj = ce joci?
cnva = cineva
cnv = cineva
cmf = ce mai faci?
cmz = ce mai zici?
cp = cu placere!
crz/crd = crezi, cred
csmz = ce sa mai zic
cu – See You = pe mai tarziu
cv = ce vrei?

Pag.156

Ortografie și morfologie

1=întruna//capră-neagră//miazănoapte//o dată//bunăvoința//orișicine//nicicum//nico//

2=relei-voințe//bunăstării//primului-ministru//

Ortoepie:hiat,diftong

1=continuu//creat//alee//cooperativă//aspectuos//

2=pronunț diftong:continuă//situația//subiectele//vrea//atenție//piatră//

    Pronunț hiat:re-ală//lu-at//

3=căutând=diftong//oce-an=hiat//

Pag.157

LEXIC:antonime

1=antonime,,Zburătorul”

    ard-pălesc//cald-rece//nimica-ceva//arde-răcit//

2=antonime:

            a.am investit=am extras,am scos//

              cercetare=dezinformare

              a oferi=a respinge

              actualele=vechile

              conectate=deconectate

              noul=vechiul

              perfecționat=înrăutățit

              complicate=simple

              repede=încet

              sigur=nesigur

              niciodată acum

              accesibilă=inaccesibilă

             să se dezvolte=să încetinească

             avansează=stagnează

          b.străduiește=lenevește

              bine=rău

              ultimii=primii

              mult=puțin

              să beneficieze=să dezavantajeze

              respectă=disprețuiește

              depășesc=stagnează

              vorbi=tăcu

              oriunde=nicăieri

              puternic=slab

              clar=neclar

3=text publicitar:

             „Parfumul respectă formă a memoriei”.

cu antonime:  Parfumul disprețuiește formă a uitării.

Formarea cuvintelor-schimbarea valorii

1=adjective devenite adverbe:

                  adjectiv:                                                        adverb:

A fost un spectacol banal.                                A vorbit banal în fața curioșilor.

A creat un afiș special.                                      S-a comportat special pentru invitați.

Un om normal nu atrage atenția.                   Se comportă normal în orice situație.

A primit un trandafir superb.                           S-a purtat superb,ca un gentlemen.

Este un component util în scriere.                  A folosit util obiectul.

Un om serios este apreciat.                             Vorbește serios despre viață.

Gestul simplu impresionează.                          Gândește simplu ca un om normal.

Gândul ușor zboară spre părinți.                     Pășește ușor ca o căprioară.

Pantalonul leger îi permite orice mișcare.      Seara gândește leger la ziua trecută.

Un om simpatic râde .                                        Se comportă simpatic cu necunoscuții.

Îmi este un om antipatic.                                   Se poartă antipatic cu prietenii.

2=La o dată anume au loc  alegerile prezidențiale.

 

     Pezidențialele sunt funcții care aparțin unui președinte.

     Compensatele(echilibrate) încetinesc ritmul de creștere al pieței.

     Celularul este un rău necesar.

    Foștii președinți au drepturi bănești mari.

    Autorizatele sunt persoane împuternicite să semneze acte.

    Amicalul gest a uimit pe cei din jur.

    Lichidatele rămășițe ale unei activități juridice merg la arhivă.

3=filfizon (tânăr neserios)de marcă=foarte pretențios

    Singur leoarcă =foarte ud,murat

    Se-ndrăgostise turtă=foarte tare

    -ncărunțise criță=  albise din cale afară

    O făcuse fiartă=se făcuse de râs

    Protesta la toartă=contesta strașnic

    Se îmbată lela=se îmbată pe oriunde

    Vraiște=în dezordine

    Bun de ocnă=foarte rău

    Se îngâmfase bocnă=se mândrea foarte tare

    Hai-hui=zăpăcit

    Singur ciuciulete=foarte singur

4=sens de bază:

Leoarcă=Foarte ud, plin de apă

Turtă=Pâine rotundă şi turtită

Fiert=clocot

Toartă=mâner

Vraiște=dezordine, neorânduială, harababură

Ocnă=salină

Bocnă=tare

Ciuciulete=ciupercă/leoarcă

Nu se poate face legătura între sensul de bază și expresiile glumețe în care intră aceste cuvinte care au înțeles de superlativ absolut.

Pag.158

MORFOLOGIE

1=Politica de confidențialitate este un document legal care explică despre protejare datelor personale.

     Prin politici(maniere)de pace se acționează în timpul unui război.

 =A fost scos în evidență caracterul unui personaj.

    În registrul de evidențe sunt trecute persoanele în viață.

=Fiecate text are un început.

  Începuturile poetice ale lui Eminescu sunt în școala de la Cernăuți.

=Fiecare om va ajunge la bătrânețe.

   Au trăit fericiți până la adânci bătrâneți=etapa finală a vieții.

2=a.mahalagii//maeștrii//membri//

3=radioscopiei//onomatopeei// aleii//țepii//coperții// maicăi//jalei//moldovencei//

4=A lipsit din cauza unei vecine.

    Îi dau pisicii să mănânce.

    A telefonat la trei prieteni.

    Le-a mulțumit tuturor.

5=acceptate: rudele lui matale//sora lui Radu//începutul lui martie//victoria lui Dinamo//încăpățânarea lui,,Eu nu vreau”

6=a.=a lui,,Callatis 2000”

     b.Fața nevăzută a Petrom-ului.

     c.Hacker român,arestat cu ajutorul FBI-ului.

Nivelul stilistic și textual

1=corect:

M-am gândit că fiind în zonă,aparține de medicul de familie din Vitan.Chiar dacă nu este medicul lui trebuie să i se dea un prim ajutor,ceva....vreau să spun că l-a luat un cetățean în mașină ,am mers și eu cu el.L-am dus la cinci medici.Apoi,în eventualitatea cazului că va lua un taxi,băiatul i-a dat cinzeci de mii.L-am dus și eu la un cabinet al unui medic de familie apărut în cale,ca să-l consulte. I-am dat și bani doctorului și pe bătrân l-am lăsat în cabinet.

2=la puncul b.subiectul ar fi Dan//la puncul c.subiectul este doctorul,fără nicio legătură cu textul anterior.

3=Textul a-artificial este format din propoziții care au un înțeles separat,nu au o legătură logică între aceste propoziții,sunt niște idei.În textul b.apar conectori care dau un înțeles exprimării, leagă între ele propoziții,cuvinte,idei, fac trecerea între paragrafe :,,mai întâi;or;deși;nu este numai;dar;din acest punct de vedere;pe câtă vreme;și nu”.

4=text:

Eu cred că sunt multe feluri de a cunoaște lumea: de exemplu,cărțile sunt prieteni de nădejde și le permit cititorilor în special să-și pună întrebări despre evenimentele importante din lume, să înțeleagă de fapt situațiile în care sunt puși, să-și dezvolte imaginația și să se cunoască mai bine pe ei înșiși. În fond,acestea sunt importante pentru o mai bună înțelegere a vieții. De aceea le permit cititorilor să călătorească fără să plece de acasă, le dau aripi să-și imagineze lumi nebănuite, sunt pline de bucurie, fericire, înțelepciune și curiozități. Cu alte cuvinte cărțile au puterea de a transforma viețile cititorilor, să îi ajute să treacă peste momente dificile și să le amintească faptul că nu sunt niciodată singuri.

 În fine,putem descoperi și experimenta culturi, tradiții și obiceiuri noi, ceea ce ne ajută să ne înțelegem mai bine lumea în care trăim și să ne dezvoltăm în mod personal. Cultura ne ajută să înţelegem mai bine viaţa printr-o varietate de aspecte :poezie,teatru,film,muzee.

5=În textul b.sunt verbe la diferite timpuri trecut ale modului indicativ care sunt timpuri ale povestirii:imperfectul și perfectul simplu arată acțiuni desfașurate într-o perioadă trecută, simultană cu altă acțiune trecută.Este un text coerent,ușor de înțeles,față de textul a. în care exprimare este dezordonată.

 

,,Ortografia iubirii”de Iv cel Naiv=evaluare u4

 

EVALUARE

1=a.Vocea lirică se adresează iubitei care este rugată să-și exprime dragostea prin diferite moduri ca o joacă, o nevoie, o eliberare.

b=o creație conștientă de a declara iubirea prin diferite tonalități,folosind semnele de punctuație.

Vocea îndrăgostitului este prinsă într-o joacă prin care își surprinde iubita cu cele două cuvinte,,te iubesc”Astfel,dacă după aceste cuvinte ar urma o virgulă s-ar accentua sentimentul,ar fi ca o respirație ce ar opri  glasul,privirea și ar urma o tăcere înțeleasă de cei doi îndrăgostiți.Dar dacă după virgulă ar urma un ,,dar”ar apărea o piedică,și ar fi mai bine să arate surprinderea, uimirea, mirarea auzind cele două cuvinte. Și iată cum  cel ce iubește poate înțelege că de cele mai multe ori, iubirea nu vine singură. O poveste de dragoste începe şi de multe ori, se termină sub  semnul incertitudinii,a unei virgule.Daca are puterea să treacă peste acest obstacol cu ochii minţii şi cu glasul sufletului, atunci poate zâmbi larg către o idilă veşnică. Dacă se poticneşte şi încetineşti ritmul paşilor sub care vibrează greutatea sentimentelor potrivnice, atunci riscă să piarddă totul.

 Poate spune pur și simplu,,te iubesc”și să adauge un punct,ar da gândului o notă de melancolie, l-ar invita să se oprească un pic şi să mediteze asupra rostului vieţii, asupra sorţii nemiloase şi a destinului.Punctul ar fi ca o oprire în loc. și omul n-ar ști ce urmează . Când mesajul exprimă o atitudine emotivă a vorbitorului, dar se foloseşte punctul la sfârşitul enunţului, este vorba despre o încercare de a conferi textului un aspect de linişte,de împăcare,ca un sfârșit .

Dar dacă după,,te iubesc”ar urma două puncte,atunci ar fi ca o pornire în a spune mai multe cuvinte,iar declarația de iubire ar fi completă,ar fi mai bine înțeleasă,iar cei doi ar înțelege iubirea. Își vor spune  să nu aștepte,să lupte atâta vreme cât pot, cât timpul e îngăduitor cu ei doi.

Dacă după,,te iubesc”ar fi semnul exclamării ar fi,,mai rău”,pentru că acesta marchează  grafc stări  diferite,greu de ales:. suferința, bucuria, deznădejdea, admirația, regretul, dezaprobarea,ciuda. Contextul are un rol foarte important în identificarea corectă a unei stări.......................

Ar putea apărea după cele două cuvinte semnul îîntrbării care care exprimă o mulțime de sentimente: indoială, nedumerire,uimirea, emoția, surpriza,  incertitudine, căutare,suferința,nehotărîrea, indignarea.Este  încercarea îndrăgostitului de a găsi un răspuns, de a exprima o nedumerire.Și-atunci ar fi mai bine să-i mulţumească timpului trecut și prezent ,să fie chiar el TIMPUL.

Gluma ar fi dacă,,te iubesc”ar fi scris cu diacritice, ar indica o diferență în pronunție,ar deosebi sensurile celor două cuvinte sau ar fi enervant dacă după cele două puncte ar urma o paranteză ca  o lămurire,un secret inutil.

Oricum important  e  să  vorbești simplu și  perfect limba iubirii. 

E timpul să priveşti dincolo de sufletul tău, cu ochii minţii, cu glasul sufletului.

2=un film de dragoste=...................................................................................

3=antonime=

Ciudat=neobișnuit

Modern=vechi,învechit

4=

a,-Te iubesc,dar mă tem să-ți mărturisesc.

b.-Cât de tare te iubesc!

5=Ai putea să-mi spui te iubesc.

     Știi tu, după care poate urma un,,dar” 

     sau te iubesc.

 

,,Mara”(fragmente)de Ioan Slavici

 

1=idei

Națl renunță la școală,pentru a continua afacerea tatălui.

Națl a văzut-o pe Persida la geamul mănăstirii și se îndrăgostește de ea..

Sentimentul a fost reciproc, Persida a simțit și ea că se petrece ceva în sufletul ei.

Persida nu vrea să-și accepte sentimentele față de Națl. 

Națl este nefericit,fiindcă nu poate trăi în pace cu tatăl său

Persida vrea să-i fie aproape lui Bandi.

2=Natl renunță la școală,dovedește neîncredere în sine,urmează să continue meseria de măcelar a tatălui sau. Destinul sau a fost hotărât de familie,deși înfățișarea lui este curată,delicată. Întreaga sa existență este ca o permanentă tentativă de a-și razbuna complexele.Imaginea care-l domină e cea a casei părintești și a tatălui ca prezență tiranică, dominatoare 

3=Maica Aegidia este un personaj înțelept și experimentat, înzestrată cu o înțelegere profundă a vieții. Apare alături de Persida ca o femeie hotărâtă,serioasă, care nu se lasă influențată de privirile îndrăznețe ale lui Națl  îndreptate spre Persida.Înțelege că trebuie să aibă grijă de fată.

4=Națl este foarte îndrăgostit de Persida ,cei doi sunt  de etnii diferite.Deși Dumnezeu este unul pentru toți oamenii,Națl într-o atitudine îndrăzneață spune că ar renunța la tot chiar și la Dumnezeu pentru iubire.Este un sacrificiu inutil,pentru că o iubire adevărată nu cere renunțări mari.

5=Reacția fetei la renunțările lui Națl este corectă și bine spusă,pentru că un om care renunță la părinți ,la Dumnezeu nu este de încredere.

6=În cap.IV—Înfățișarea plină de farmec a Persidei revarsă ,,o văpaie mistuitoare", iar Națl rămâne ,,cu privirea pierdută, cu barba tremurând”. Persida trăiește o iubire pasionantă, o emoție puternică,dar este îndrăzneață în momentul în care deschide fereastra din fața măcelăriei,pentru a-l vedea pe Națl.În cap.X-Cei doi dansează vals,iar Persida se lasă în brațele băiatului în dans.Apoi cu îndrăzneală îl învață să danseze un joc românesc.Națl este impresionat de privirea fetei,se simțea amețit,derutat de apropierea dintre ei și-i mărturisește iubirea lui.Cu îndrăzneală,Persida îi arată siguranța sentimentelor ei,cerându-i să se poarte corect,deși în suflet simte iubire, are un acut simt al realului, sinceritate și delicatețe sufletească.

7=Hubăr era măcelar, ,un vienez harnic și chefliu...iute din fire”,cu avere,dar cu timpul devenise delăsător,nestatornic, nu mai știa ce se petrece în măcelărie. Asta era treaba nevestei și a feciorului său Națl,pe care l-a dat le școală și apoi,pentru că tatăl său nu se mai ocupa de măcelărie, s-a întors acasă.Băiatul este înspăimântat de viața alături de tatăl său.

8=cap.XIV-În mărturisirea despre viața sa nefericită alături de tatăl său,Națl socotește că Persida cu sufletul curat este,,prea bună”pentru el,care trăiește numai în dureri,neliniști,suferințe în propria casă.

9=În fața nefericirii pe care o trăiește Națl,Persida simte că pasiunea statomică pentru iubitul ei este însoțită de sinceritate și delicatețe sufletească, ea nu este deznadăjduită,este hotărâtă să-l ajute să treacă spre liniște,împăcare,să-i dea puterea de a deveni fericit.

10= Eu cred că rău poți face oricând,însă ar trebui continuu să facem doar bine în fiecare zi! 

Cât durează să faci rău cuiva? Câteva clipe. Cât durează să faci un bine cuiva? Poate chiar o viaţă.

Răul e ieftin şi întunecat și de multe ori ispititor, de aceea e mai comod să apelezi la el. Pentru bine trebuie să duci o luptă, să munceşti, să faci sacrificii şi compromisuri,e mai complicat. Când ajungi la destinaţia răului, te întuneci şi te rătăceşti. Când ajungi la destinaţia binelui, lumina îţi deschide uşa şi te primeşte într-un loc liniştit şi frumos. Şi doar aici îţi poţi găsi liniştea, bucuria şi rostul.

Dacă arunci doar cu noroi, nu poţi primi înapoi trandafiri. Niciodată. Dacă arunci cu trandafiri, poţi fi lovit cu noroi, însă, cu siguranţă într-o bună zi trandafirii vor reveni la tine.

Să nu facem răul, dar nici binele cu sila. Cred că binele şi răul se învârt în jurul verbului a trăi. Şi mai cred că acest verb defineşte doar binele.

Atunci când faci bine, când doreşti bine, când lupţi pentru bine, când emani lumină, atunci îţi găseşti şi rostul de a trăi. Şi doar atunci poţi atinge fericirea.

11=LITERATURA cu valori morale și literatura moralizatoare:Diferență:

Literatura nu numai că prezintă realitatea unei perioade, dar adesea o modelează și o schimbă, iar valorile pe care le promovează sunt esențiale pentru a înțelege procesul. Fie că este vorba de eroismul promovat în epopeile antice, de umanismul și rațiunea iluministă, sau de introspecția profundă a modernismului, valorile morale și culturale joacă un rol central.

Valori morale precum bunătatea, onestitatea, loialitatea, curajul, respectul, generozitatea și multe altele, se regăsesc în paginile literaturii. Ele sunt încorporate în povești, în personaje și în conflictele lor. Acestea ne permit să explorăm, să înțelegem și să învățăm, aducând aceste concepte abstracte în lumea concretă a experienței umane. Proza lui Ioan Slavici conturează o frescă a moravurilor și a comportamentului specifice locuitorilor din Ardeal, o lume în care triumfă binele și adevărul, cinstea și dreptatea, norme etice pe care omul trebuie să le respecte. Persida este un personaj complex, ale cărui trăsături sociale, psihologice și morale sunt adesea contradictorii. Persida trăiește într-o lume în care statutul social și presiunile sociale joacă un rol important, iar aceasta se simte adesea prizonieră în propria viață. Din punct de vedere psihologic, Persida oscilează între altruism și egoism, între acțiuni generoase și manipulatoare. Această dualitate morală aduce în discuție întrebări despre natura umană și limitele morale sociale.

Morala acestui roman este îndemnul spre cumpătare: " Omul trebuie să fie sănătos, cumpătat și mereu treaz, dacă e vorba să-și poată face datoria și mulțumirea cea mai mare a vieții este de a-ți face datoria.”

Slavici scrie o literatură moralizatoare, plină de semnificații,iar cititorii sunt ajutați să vadă latura moralizatoare prin prezentarea faptelor personajelor. Nota moralizatoare a operei se regăsește prin prezenta pildelor si a proverbelor ce caracterizează anumite situații,, Prieteni are cel ce ştie să şi-i facă!...,Doamne, câţi oameni sunt cu multă ştiinţă de carte care trăiesc ca vai de capul lor, luptându-se cu nevoile vieţii şi nebăgaţi în seamă, ba poate chiar dispreţuiţi de alţii care nu ştiu carte, dar au bani?!”sau prin pedepsirea personajelor ce se îndepărtează de legile nescrise ale conduitei,așa cum o confruntare între un fiu nelegitim și un tată se încheie tragic.

Pasiune la prima vedere

1=Persida apare ca o fată foarte frumoasă,cu un chip tainic,fermecător.La fereastra deschisă se simte dezorientată și-l privește pe Națl curioasă,uimită,fără a respira.Din acea zi s-a schimbat,a devenit neliniștită,dorind să-l vadă pe băiat în fața ferestrei și hotărâtă a deschis –o.A înțeles că a fost un gest îndrăzneț,o dorință de a-l vedea.

La vederea Persidei,Națl este uimit,fascinat de apariția fetei,simte că nu se poate mișca din loc,este dezorientat.Este un băiat plăcut,curat,cu obrajii rumeni,mustața mică.În interiorul său se produc schimbări:obrajii devin roșii,în inimă simte săgeți,înfiorat.

Mara își privește fata cu dragoste,văzând-o delicată,dar puternică,cu chipul curat sincer,pur.

2=La vederea Persidei, Națl este uimit,fascinat de apariția fetei,simte că nu se poate mișca din loc,este dezorientat. Simte că în interiorul său se produc schimbări:obrajii devin roșii,în inimă simte săgeți,înfiorat.(,,El rămase uimit,cu inima încleștată și cu ochii oarecum împăinjenițo.”)

3=Maica Aegidia surprinde privirea lui Națl spre Persida și o retrage de la fereastră,dar în clipa aceea fataîl priveși descrie trăirile fetei te pe băiat.Simte o tresărire și o tulburare,o neliniște și din acel moment fereastra devine o atracție pentru ea,dorind să fie deschisă.

4=starea sufletească a Persidei=,,obrajii ei se umplură de sânge...parcă o săgetase ceva prin inimă...nu mai putea să fie ceea ce fusese....taine mari și nepătrunse...ochii uimiți...răsuflarea oprită...tremura...suspinanu mai avea astâmpăr.”

5=Naratorul este omniscient, un narator obiectiv, impersonal care povesteste la pers a III-a, i se pare intervenția maicăi Aegidia nepotrivită,fiindcă Persida îl observă pe Națl,apoi descrie amănunțit trăirile fetei,de parcă ar fi fost aproape de ea;o vede înroșindu-se,tresărind,gândind ceva în interiorul ei.Îi urmărește trăsăturile schimbate ale chipului, pătrunzând parcă în gândul ei,gesturile care arătau dorința de a-l revedea pe băiat.Era transformată în altă ființă.

6=La vederea lui Națl,Persida care trăise într-un stil de viață auster,supravegheată de maici în mănăstire este atrasă de necunoscut,de privirile unui băiat  îndreptate spre fereastra ei.Ființă timidă este tulburată de privirea insistentă a băiatului și simte că în interiorul ei se produc schimbări neobișnuite și totuși plăcute,de aceea este dornică de a privi dincolo de fereastră în speranța de a-l revedea pe băiat.Națl este opusul fetei:o privește cu îndrăzneală,curiozitate,plăcere,este înfiorat,dar prevîzător îi face semn fetei să plece de la fereastră.

7=Persida deschide cu îndrăzneală fereastra pentru a-l vedea pe Națl și totuși este cuprinsă de umilință,știind că a încălcat ordinea din mănăstire,mai ales că băiatul i-a făcut semn să închidă fereastra,temându-se pentru ea.

8=Persida încearcă să-și justifice comportamentul îndrăzneț:deși știe că este interzisă deschiderea ferestrelor încalcă această regulă cu îndrăzneală,pentru a-i arăta lui Națl că este o fată hotărâtă.În momentul următor,văzându-i gestul,este derutată,se simte umilită,încălcase o regulă.Este însă sigură că gestul ei a fost pentru a-l înfrunta pe băiat.

Pag.168=Surse de conflict

1=În dansul lor,Națl a fost îndrăzneț,spunându- că vrea să o ducă departe.Persida se simte stânjenită și emoționată.Când se întorc singuri spre casă,Persida îl întreabă direct ce intenții are cu ea,iar el îi mărturisește dragostea nestăpânită,spunând că este gata să renunțe la orice pentru ea.Impresionată,fata îl ceartă,fiindcă este nechibzuit.Ajungând într-un loc ferit,ea îl provoacă s-o ia în brațe,dacă îndrăznește,dovedindu-i că are încredere în el.Națl însă își dă seama că nu asta vrea cu adevărat.Persida îi cere să se poarte cuviincios. Persida are o personalitate puternică, își învinge teama și emoțiile prin felul in care înțelege dragostea, ea vede în iubire o dezlănțuire a inimii, ci o mare responsabilitate. De fiecare dată când cei doi se întâlnesc, sunt cuprinşi de aceeaşi nelinişte dar odată cu timpul ei îşi destăinuie unul altuia sentimentele.

2=Relațiile dintre Persida și Națl par tensionate,încă de la prima lor întâlnire,pusă sub semnul destinului, deoarece ea s-a produs când vântul …a spart o fereastră de la mănăstirea unde trăia Persida. Amândoi sunt surprinși de emoțiile pe care le au. Cei doi trăiesc o stare deosebită, Persida se teme de sine, simte neliniști ciudate, iar Naţl era cuprins de un fior nestăpânit. Iubirea dintre Naţl şi Persida este însoţită atât de suferinţă cât şi de dorință de apropiere.

3=Piedicile în calea iubirii celor doi sunt multe,dar împotriva sentimentului de iubire dintre Persida şi Naţl nu pot sta nici părinţii, nici deosebirile de neam sau religie. Interdicția care condiționează iubirea lor se manifestă pe trei planuri: naționalitatea tinerilor: ea este româncă și el neamț, apoi condiția socială constituie o piedică: Națl face parte dintr-o familie considerată înstărită,își iubește mama și o ascultă,se teme de tatăl său, iar Persida este orfană; de asemenea, există intre cei doi tineri o interdicție morală: se întâlnesc două spirite diferite:fata este îndrăzneață,iar băiatul este nehotărât,șovăitor.  Cei doi trăiesc o stare de exaltare permanentă, care duce la dezechilibru sufletesc.Sunt nevoiți să treacă și peste mustrările de conștiință pe care ei singuri și le făceau. Persida trăiește iubirea pătimașă care este și cauza încălcării tuturor restricțiilor sociale și etnice.totul este sinceritate și delicatețe sufletească, învinge toate piedicile şi greutăţile ivite în viața ei și a lui Națl, sfidează cu demnitate prejudecăţi.

4=fragmente:

Persida ,,se temea ea însăşi de sine,simţea că o apuca din când în când o pornire năvalnică şi-I vine să se ducă, ea singură nu ştia unde, şi să facă, ea singură nu ştia ce. Mii şi mii de primejdii, nenorociri peste nenorociri, zbuciumări peste zbuciumări, o viaţă plină de nevoi şi de dureri: le presimtea, le ştia parca pe toate cum vin" iar Naţl era cuprins de un ,,dulce neastâmpăr ".

 ,,Da, e fata Marei! grai Hubăroaie mai întăi mirată, apoi dezamagită. Păcat iî venea să zică, dar n-a rostit vorba. Era oarecum înduioșată că e mare nenorocire să fii atât de fragedă, atât de frumoasă și să ai mamă pe Mara, precupețta și podărița.”

,,Orişice s-ar întîmpla, eşti soţul meu, şi dac-ai fugi tu de mine, eu aş alerga..cu toată inima după tine”, aceasta îi conturează fidelitatea şi dragostea infinită a ei pentru Naţl.

Pag.169==Dragoste și destin

1=(fragmentul=pag.166,jos)

Spre deosebire de Națl, Persida dovedește admirabile calități de soție, este harnică și chibzuită,are conștiința datoriei și orgoliul de a nu-și distruge căsnicia. Persida știe că iubirea, răbdarea și toleranța îi vor salva căsnicia. De aceea, ea îl dojenește uneori pe Națl,iar cuvintele sale sunt rostite cu hotărâre,mângăindu-l îi spune că nu-l va părăsi,îi va fi alături,îl va ajuta să vadă adevărul vieții lor.

Persida isi salveaza casatoria prin rațiune și inteligență, prin puterea dragostei. Tenace cu  stăpânire de sine, bunătate și blândețe își va detemina soțul să-i ceară iertare, iar familia sa iese mai întărită din aceste încercări.

2=Limbajul nonverbal al Persidei susține cuvintele ei hotărâte de a schimba starea lor:se apropie de Națl,îi prinde măna ceea ce arată încredere în propria persoană,apoi se ,,alipi de el”arătând iubire,dorința de a fi împreună,iar ochii,,plini de văpaie”exprimă suferință,iubire,râs și plâns la un loc.

Râsul lui Națl poate exprima o formă de simpatie, înțelegere reciprocă, atenuarea conflictelor, necesare unei bune conviețuiri.

3=Monologul lui Națl este spus cu amărăciune, este,,prins” intre personaje puternice, tatăl sau Hubăr și soția sa, Persida. Fire șovăielnică, Natl se lasă purtat de valurile iubirii,e o iubire intensă, amestecată cu tristețe și remușcare. Vorbele lui Națl, spuse în fața Persidei cu atât de multă dorință, regret și dragoste au o supărare imensă în ele. Este trist,pentru că tatăl său este un om rău cu care nu poate trăi în pace.Sufletul și-l simte zbuciumat și-și amintește durerile îndurate alături de mama sa.Este atât de nefericit,încât ar voi să se depărteze de Persida pe care o iubește.Vocea sa înceată este a unui om ce se simte neputincios,înfrânt în fața vieții.

Dincolo de text

1= Pe Națl îl iubește tolerant, înţelegând că el nu poate fi schimbat, ci numai acceptat așa cum e. Recăpătându-și respectul pentru sine,Persida dobândește puterea de a rezista, de a răbda tolerând pe cel de alături.Este în cuvintele ei spiritul religios în care a fost crescută. Persida luptă pentru Naţl numai pentru că ea crede cu tărie în idealul pe care îl reprezintă familia.Persida își spune șoptit ca un secret că este hotărâtă să-i fie statornică lui Națl,chiar dacă nu va urma îndemnul maicăi Aegidia.Nu-l poate lăsa în deznădejdea,tristețea care-l domină,ar regreta.Este o decizie echilibrată,luată cu luciditate şi inteligenţă, prin puterea dragostei şi prin stăpânirea de sine, prin bunătate şi blândeţe.

2=În nuvela,,Popa Tanda”autorul,Ioan Slavici pune în prim-plan conflictul exterior are natură etică  dintre părintele Trandafir şi enoriaşii săi, conflict cauzat de sinceritatea preotului care încearcă să le schimbe atitudinea faţă de muncă. Acest conflict generează conflictul interior al preotului care trece de la o stare sufletească la alta: entuziasmul său se transformă în dezamăgire profundă şi apoi creează o stare de disperare în sufletul preotului. Frământările preotului sunt determinate de dorința de a salva oamenii prin scoaterea lor din inerție și integrarea într-o lume în care munca devine o normă morală. Prin vorbele sale, dar, mai ales, prin exemplul pe care li-l dă sătenilor, părintele Trandafir devine, la modul religios, un păstor, conducator spiritual al obștii, contopit cu destinul ei.

3=În nuvela,,Gura satului” autorul pune sub semnul întrebării ideea căsătoriei care trebuie să se bazeze pe dragoste sau pe statutul social al protagoniștilor.

Marta, este fiica lui Mihu și a Saftei, oameni gospodari, țărani înstăriți și recunoscuți în sat. Ea este înfățișata la vârsta măritișului. "Fata este pețită de Toader, un flăcău voinic, frumos, cinstit, harnic, motiv pentru care „gura satului” deja le pecetluise destinul. Momentul pețitului este pregătit începând cu aranjarea curții și prin etalarea zestrei. Miron, oierul cu un talent deosebit de a cânta la fluier, atrage nu numai simpatia fetei ci a tuturor celor care-l cunosc.Tânăr sărac, o iubește și el pe Marta, dar Mihu nu dorea sub nicio formă să-și mărite fata cu Miron, pentru că acesta era doar un simplu oier, pe când Toderică aparținea unei familii înstărite. Pentru el era mai importantă gura satului decât fericirea propriei fiice. Oierului îi dezvăluie lui Mihu dragostea pentru Marta și dorința de a o cere în căsătorie. Cu toții sunt convinși că Mihu nu va accepta și se va simți umilit, dar el își da seamă cât va suferi atât el, cât și familia lui, și se hotărăște să nu se împotrivească dorinței Martei.

Tatăl își căsătorește fata cu Miron, în ciuda „gurii satului”, pentru fericirea ei.

În loc de sfârșit

                                   Compunere—O situație conflictuală

Mi s-a spus de multe ori că fiecare persoană a trăit o situaţie conflictuală sau poate chiar acum o trăieşte. Ceea ce este normal. Chiar dacă majoritatea dintre noi nu recunoaştem acest lucru. Auzim de multe ori „eu nu am niciun conflict, nu am nicio problemă...”, dar vedem comportamentul care contrazice. De asemenea, cunoaştem oameni care mai tot timpul sunt în conflict cu cineva şi la fel de bine, sunt persoane pe care nu le-am văzut implicate în conflicte. Sigur unii au fost aduşi într-un conflict, iar alteori, au provocat un conflict. Dar de fiecare dată au fost implicați.Am asistat la o astfel de situație pe aleea unui parc ,când admiram plimbarea a doi câini de talie mică,fericiți care mergeau mai liniștiți decât unii oameni.Doi copii,cred năzdrăvani,au luat în fuga lor un cățel și l-au aruncat în lacul de pe marginea aleii.Cățelul a început să înoate vesel,dar oamenii din jur i-au prins pe cei doi băieți,unii au sunat la 112 să reclame fapta,alții au început să strige la ei,ba i-au și obligat să rămână lipiți de un pom.Situația  a devenit încordată,oamenii vociferau și atunci i-am auzit pe băieți cerându-și iertate,aveau fețele îngrozite când au apărut polițiștii.Cei prezenți cereau pedepsirea exemplară a celor doi băieți,dar au apărut voci care cereau iertare pentru ei.Și-atunci parcă au uitat de băieți și-au început să se certe între ei pe cu totul alte probleme.A apărut stăpânul câinilor care a avut o rezolvare ciudată:îi iartă pe băieți,dacă vor plimba cățeii timp de un an de zile,zilnic.Toți au aplaudat chiar și polițiștii,iar băieții au luat lesele și și-au început rolul.

 

 

 

,,Rinocerii”de Eugen Ionescu

1=

a. Jean,un om comun,își pierde identitatea,cultura și educația,luciditatea,limbajul devine urlet, se va transforma el însuși în rinocer, neputând rezista isteriei generale. Jean este inițial înverșunat împotriva rinocerilor, dar treptat devine îngăduitor,în cele din urmă violent.

b.Devenind rinocer,Jean își pierde calitățile umane:pielea devine din ce în ce mai verde, umflăturile de pe capul său cresc într-un corn,un semn al apartenenței la o nouă specie, afirmarea omului nou, semn distinctiv pentru a se diferenția de restul populației; vocea lui devine răgușită și el începe să pășească prin apartament ca un animal în cușcă,apoi declară că rinocerii au exact aceleași drepturi ca și oamenii. Acest corn de rinocer care îi apare în frunte simbolizează vehemența și autoritatea cu care încearcă să își impună punctul de vedere cu privire la tot ce este absurd,neomenesc.

2= Jean alege să fie rinocer,pentru că nu poate conviețui în armonie decât cu alți rinoceri, cu cei ce îi sunt asemenea, iar în urma procesului de transformare,care-i place,și-a pierdut capacitatea de a vorbi,nu scoate pe gură decât urlete și mugete. Ar fi trebuit să nu devină rinocer,ca să nu-și piardă raţiunea şi sufletul,să nu fie anulată umanitatea individului,să nu existe o lume însângerată de tragedii, copleşită de forţele întunericului: nazismul, fascismul, genocidul, holocaustul, comunismul cu crimele în masă, cu lagărele de concentrare şi închisorile lui, gulagul, distrugerea elitelor, exterminarea omului, sârma ghimpată în jurul libertăţii, dictaturile şi sistemele totalitare.

3=replicile legate de rău,agresivitate,distrugere:

JEAN (retrăgîndu-și mîna): Nu mă mai pipăi atâta Ce dracu' te-a apucat? Mă enervezi.

Lasă telefonu-n pace! (Se repede la Berenger și-l bruschează. Berenger se clatină pe picioare.) Ce te bagi unde nu-ti fierbe oala?  Nu există prietenie. Nu cred în prietenia dumitale. Am să te calc în picioare, am să te tăvălesc sub copite!”

4= Morala este sistemul regulilor (normelor) de bună conviețuire a oamenilor, în relațiile individuale sau în raport cu societatea (comunitatea)[1]. Termenul cel mai apropiat din punct de vedere semantic de morală este termenul etică. O conduită morală este cea care respectă reguli, precum: Să faci bine!; Să fii corect! Să fii cinstit! Să pui interesul public în fața celui individual!

Oameni animalizați se transformă în rinoceri, rinocerul simbolizând oamenii deveniți brute, pentru care lumea trebuie distrusă sau cel puțin schimbată din temelii pentru a face loc unei alte lumi, unei alte societăți, o lume arhaică și sălbatică în același timp, o lume în care între oameni guvernează nu respectul sau bunătatea, ci legile naturii, adică legea junglei. În această lume metamorfozată, populată de oameni brutali în manfiestările lor de orice fel, morala și toate valorile umaniste sunt înlocuite . Cei doi:Berenger și Jean încep să se certe despre posibilitatea ca oamenii să se transforme într-adevăr în rinoceri și apoi despre moralitatea transformărilor. Jean este inițial înverșunat împotriva rinocerilor, dar treptat devine îngăduitor. Pe parcursul scenei, pielea lui Jean devine din ce în ce mai verde, umflăturile de pe capul său cresc într-un corn, vocea lui devine răgușită și el începe să pășească prin apartament ca un animal în cușcă. Vacarmul,legea junglei, în care apare noul univers, noua ordine socială dintr-o lume populată doar de rinoceri care aleargă dintr-un loc în altul fără niciun sens, distrugând totul în cale, este de nesuportat. Acolo este o lume arhaică și sălbatică în același timp, o lume în care între oameni guvernează nu respectul sau bunătatea, ci legile naturii, adică legea junglei. În această lume metamorfozată, populată de oameni brutali în manfiestările lor de orice fel, morala și toate valorile umaniste sunt înlocuite.

5=

Disciplina,uniforma,marșurile în grup,afirmațiile violente sunt trăsăturile nazismului,ideologia  prin care oamenii se lăsau învinși,li se impunea o anumită ordine,gândire comună, acceptă să îi fie încălcate drepturile și libertățile, sub diferite pretexte,  nu mai acceptă niciun fel de dialog, de discuție în contradictoriu,socotind că o viață fără libertate este perfect suportabilă atâta timp cât se simt în siguranță.

Cred că și urâtul și frumosul și binele și răul din oameni trebuie scris prin cuvinte, iar scriind,autorii pot arăta locuri de infern ale chinurilor, mizerabile,greu de suportat,ale torturilor sufleteaști,unde se pot întâmpla miracole și frumuseţea va salva lumea.Cei ce scriu despre urât și frumos transformă prin puterea cuvântului dezordinea, eşecul, vidul şi ruina în ordine, valoare, sens şi înțelegere,armonie.

Este gândirea unui om simplu care,după ce a sperat într-o viață mai bună și acesta nu s-a împlinit nu mai are încredere în acei politicieni mincinoși și vor să întrebe,să ceară răspunsuri ,să alunge impostorii, care prin minciuni şi prefăcătorie i-au înșelat.

Pag.173===Rinocerul sau oaia feroce

1=trăsături umane nobile: Acuratețe,  Bunătate,  Capacitatea de a ierta,Cumpătare,curaj, Determinare,  Entuziasm, Fidelitate, Generozitate,  Hotărâre, Independență, Înțelepciune, Loialitate,  Onoare, Politețe,Respect, Sinceritate, Toleranță, Voință.

Mircea cel Bătrân -„Principe între creștini cel mai viteaz și cel mai ager”, așa cum a fost numit de către istoricul german Johannes Leunclavius , un excelent conducător, prin măsurile economice înțelepte pe care le-a luat, și ca un adevărat creștin. A izbutit în cele mai crâncene confruntări militare, dar a fost şi un strălucit diplomat, atât în relațiile cu Ungaria și Polonia, cât și cu Imperiul Otoman.

Elisabeta I - ultimul monarh al dinastiei Tudor, a moştenit inteligenţa, determinarea şi perspicacitatea de la ambii părinţi; a avut o judecată politică plină de inteligenţă, înconjurându-se de cei mai buni consilieri; artele au înflorit în timpul domniei sale;a dezvoltat lumea satelor cu compasiune pentru cei săraci.

3=În fragmentul,,Antidoturi”,autorul explică alegerea rinocerului ca simbol al dezumanizării.Scriitorul demonstrează  că oamenii aleg să-și sacrifice originalitatea, au caracterul slab,influențabil ,pentru a fi în concordanță cu crezul,cu felul de a se purta al majorității, ei vor să fie la fel,puțini reușesc să-și impună caracterul pozitiv,să rămână aceleași ființe corecte.,morale. „Rinocerii” acționează cu toții la fel, încolțindu-l pe Bérenger, singurul personaj care refuză să facă parte din turmă.

4= In romanul,, „Ferma Animalelor” scris de George Orwell  rãsturnarea opresorului uman Mr. Jones de către coaliţia democraticã a animalelor este însoțitã de o consolidare a puterii porcilor.Aici porcii sunt animalele cele mai impunătoare, impun respect, dau  ordine, ordine care să fie respectate de către toate celelalte animale.Toate animalele sunt egale,dar unele animale sunt mai egale decât altele

.5=La apariția primului rinocer in orașelul liniștit, Jean este cel care încrezător in viață, înverșunat împotriva rinocerilor decât Berenger neîncrezător și dezamăgită de non-sensul vieții. Dar Jean își va pierde identitatea, se va transforma în rinocer, neputând rezista isteriei generale, devenind violent:pielea îi devine din ce în ce mai verde, umflăturile de pe capul său cresc într-un corn, vocea lui devine răgușită și el începe să pășească prin apartament ca un animal în cușcă. Béranger este omul care face zilnic experiența propriei ratări, devine neînduplecat într-o singură privință. Nimic nu-l poate convinge că el poate să fie altceva decât un om. Își apără condiția, fără să capete nimic în schimb, întrucât ceva din adâncul lui îi interzice să se înroleze, în principiu, sau să adere cu fanatism la un mod de a fi barbar, de a face parte din turmă.

6=

 a.În piesa ,,Rinocerii” oamenii animalizați se transformă în rinoceri, devin brute, lumea trebuie schimbată sau distrusă,pentru a face loc unei alte lumi, unei alte societăți, o lume arhaică și sălbatică, o lume în care între oameni guvernează  legile naturii, adică legea junglei. Mentalitatea de turmă sau spiritul gregar este un fenomen care influenţează major comportamentul uman, cu efecte uneori inimaginabile şi care se referă la tendinţa de abandonare a dorinţelor şi a intereselor personale, de ştergere a personalităţii individuale, în favoarea grupului, a colectivităţii.

( Sigmund Freud, “părintele” psihanalizei, a fost unul dintre cei mai aspri critici ai “mentalităţii de turmă”. El era convins că spiritul gregar sau mentalitatea de turmă, care se bazează pe o ștergere a personalității conștiente a fiecărui individ şi deblocarea minţii inconştiente, în beneficiul grupului din care face parte, se află la originea fenomenelor de recrutare ideologică, de propagare a zvonurilor, a mişcărilor de stradă, a hărţuirii morale.)

b. În nebunia transformărilor în rinoceri este prins personajul principal,Beranger, un om simplu, cu vicii și dependențe, fără o cultură sau o educație aleasă,un mediocru, prototipul unui posibil funcționar ratat, dependent de alcool. Deși nu este înzestrat cu o inteligență specială își păstrează în fibra sa interioară o fărâmă de umanitate care în final îl salvează de la rinocerizare, asta în timp ce toți ceilalți devin rând pe rând victime ale acestei maladii. Beranger se trezește într-o lume în care nu mai există niciun om, ci doar rinoceri cu care nu se poate înțelege,îşi va păstra demnitatea şi curajul până la capăt, în timp ce prietenii şi colegii lui aleg compromisul şi de bună voie decid să devină rinoceri, cu alte cuvinte să devină inumani. Nimic nu-l poate convinge că el poate să fie altceva decât un om din ceilalți n-au mai rămas decât fotografiile și amintirea. Ultimul om este incapabil de violență și de ură. Nu iubește puterea, ceva din adâncul lui insondabil îl condamnă la tandrețe și la compasiune. 

7=Într-o societate totalitară,bolnavă omul trăiește cu impresia că totul îi este permis, motiv pentru care va fi mult mai ușor de controlat, prin oferirea unui sentiment de superioritate.Este ultima ființă  rămasă întreagă, este cel cu adevărat care suferă, pentru că este uman, este cel care înțelege lipsa de comunicare și opacitatea celor din jurul său, ceilalți reprezintă moartea, pentru că ei, din punct de vedere uman, sunt anulați. Omul care poate schimba lumea este cel oameni pe care lumea nu l-a putut schimba. Figuri marcante din istorie, dar și oameni excepţionali din prezent ne arată că forţa unui singur individ dedicat visului și ţelului său poate schimba o lume întreagă: Nelson Mandela a fost cel care a reușit să înlăture segregarea rasială; Martin Luther King Jr. a fost unul dintre cei mai importanţi susţinători americani ai drepturilor oamenilor;  Abraham Lincoln a interzis sclavia; Mahatma Gandhi - un lider al mișcării de independență din India; Albert Einstein: un exemplu de om care a schimbat lumea în domeniul științei; Isus Hristos: un exemplu de om care a schimbat lumea în credință; Napoleon Bonaparte: un exemplu de om care a schimbat lumea în domeniul politic,

Oamenii care au schimbat lumea au fost acei oameni care nu s-au lăsat intimidați de forțele opuse lor. Au fost dispuși să lupte pentru ceea ce credeau și să facă sacrificii pentru a obține dreptatea.

Dincolo de text:o poveste cu un om transformat în animal:

Frumoasa și bestia (în franceză La Belle et la Bête) este un basm scris de romanciera franceză Gabrielle-Suzanne Barbot de Villeneuve și publicat în 1740, 

Un negustor văduv locuiește într-un conac cu cei doisprezece copii ai săi (șase fii și șase fiice). Toate fiicele lui sunt foarte frumoase, dar fiica cea mică a fost numită „Frumoasa mică”, pentru că era cea mai frumoasă dintre toate. Numele ai a rămas „Frumoasa” în continuare. Era cea mai încântătoare, precum și cea mai blândă, educată și cu sufletul curat, spre deosebire de surorile ei mai mari, care erau crude, egoiste, răsfățate și geloase pe ea.

Negustorul își pierde toată averea într-o furtună pe mare, când se scufundă aproape toată flota sa comercială. Prin urmare, el și copiii lui sunt nevoiți să se mute într-o căsuță mică din pădure și să muncească pentru a-și câștiga existența. În timp ce Frumoasa este hotărâtă să se adapteze la viața rurală și rămâne la fel de veselă ca înainte, surorile ei nu fac asta, ba chiar o consideră naivă și prostuță.

Câțiva ani mai târziu, negustorul aude că una dintre navele comerciale pe care le trimisese el tocmai a sosit înapoi în port, neîmpărtășind soarta celorlalte amabarcațiuni scufundate. Pregătindu-se de plecare, el își întreabă copiii ce cadouri să le aducă. Fiicele mai mari vor bijuterii și cele mai frumoase rochii posibil, deoarece ele sunt convinse că acum vor fi din nou bogați. Frumoasa nu cere nimic altceva decât ca tatăl ei să se întoarcă acasă cu bine, dar când el insistă să-i cumpere un cadou, ea se mulțumește să-i ceară un trandafir, deoarece astfel de flori nu creșteau în partea lor de țară. Ajuns în port, negustorul constată disperat că încărcătura navei sale a fost confiscată pentru a-și plăti datoriile, astfel că nu mai are niciun ban și nu poate cumpăra cadourile copiilor săi.

La întoarcere, negustorul se rătăcește în timpul unei furtuni și dă peste un castel. Crezând că nu e nimeni acasă, se furișează înăuntru, unde găsește mese încărcate cu mâncare și băutură, care par să fi fost lăsate anume pentru el de proprietarul invizibil al castelului. Bucuros, acceptă acest cadou și își petrece noaptea acolo. A doua zi dimineața, negustorul deja consideră că palatul îi aparține de drept și tocmai se pregătea să plece să-și aducă și copiii când vede o grădină de trandafiri și își amintește că Frumoasa și-a dorit un trandafir. El smulge repede cel mai frumos trandafir pe care îl găsește și vrea să culeagă mai mulți pentru un buchet, dar brusc apare o bestie hidoasă care încearcă să-l omoare pentru că i-a furat cel mai de preț lucru, deși l-a primit în casa lui și l-a ospătat. Negustorul imploră să fie eliberat, mărturisind că a cules trandafirul doar pentru a-l dărui fiicei sale. Bestia este de acord să-i dea trandafirul Frumoasei, însă numai dacă negustorul va aduce aici pe una dintre fiicele sale în locul lui, care va trebui să știe ce o așteaptă la palat și să își accepte soarta fără cale de scăpare.

Negustorul este trist, dar nu are de ales și acceptă această condiție ca să scape cu viață. Bestia îi dă drumul să plece încărcat cu bani, bijuterii și haine frumoase pentru fiii și fiicele sale și îi reamintește că nu trebuie să-și mintă fiicele. Ajuns acasă, negustorul îi dă Frumoasei trandafirul promis și îi spune ce preț groaznic a plătit pentru el. Frații ei spun că vor merge la castel și vor lupta cu Bestia, în timp ce fiicele mai mari refuză categoric să plece și dau vina pe Frumoasa, pentru că ea a cerut trandafirul. Negustorul le interzice fiilor săi să se apropie vreodată de Bestie. Frumoasa decide de bunăvoie să meargă la castel, iar a doua zi dimineața ea și tatăl ei pornesc la drum călare pe un cal magic trimis de Bestie.

La castel, Bestia o primește cu mare fast, iar sosirea ei este întâmpinată cu artificii care le împletesc inițialele. În dimineața următoare, negustorul este trimis acasă cu o recompensă consistentă. Bestia îi dăruiește fetei rochii frumoase și mâncăruri alese și poartă conversații lungi, iar ea observă imediat că el este mai degrabă prostuț și aiurit decât sălbătic și feroce.

În fiecare noapte, Bestia îi cere Frumoasei să se căsătorească cu el, însă fata îl refuză de fiecare dată. După fiecare refuz, ea visează un prinț frumos de care începe să se îndrăgostească. În ciuda unei zâne care o sfătuiește să nu se lase înșelată de aparențe, ea nu face legătura între prinț și Bestie și începe să creadă cu tărie că Bestia îl ține captiv undeva în castel. După multe căutări, descoperă niște camere fermecate, cu biblioteci și voliere, ferestre fermecate care îi dezvăluie spectacole magice. De asemenea, ea întâlnește multe animale, inclusiv papagali și maimuțe , pe post de slujitori, dar numai pe prințul necunoscut din visele ei nu.

Timp de câteva luni, Frumoasa duce o viață de lux la castel, toate capriciile ei sunt satisfăcute pe loc, înconjurată numai de bogății. Până la urmă, i se face dor de casă și o roagă pe Bestie să-i dea voie să-și mai vadă o dată familia. Bestia acceptă, cu condiția ca ea să se întoarcă exact două luni mai târziu. Frumoasa este de acord și primește un inel fermecat, care îi permite să se trezească într-o clipă în noua casă a familiei sale, dacă îl răsucește de trei ori în jurul degetului. Surorile ei mai mari sunt surprinse când o văd bine îngrijită și elegantă, iar vechea lor invidie se reaprinde rapid când toți pretendenții lor nu o mai văd decât pe ea. Fata le oferă cadouri generoase și le spune bărbaților că ea a venit doar pentru a lua parte la nunțile surorilor ei. Tatăl ei îi spune că trebuie și ea să se căsătorească cu Bestia, însă Frumoasa nu vrea să îl asculte, iar când frații ei fac tot ce pot pentru a o împiedica să se întoarcă la castel, ea acceptă fără tragere de inimă să mai rămână.

După ce au trecut cele două luni, ea are o viziune cu Bestia murind singur și abandonat în grădina castelului și se grăbește să se întoarcă, în ciuda fraților ei. Înapoi la castel, temerile ei sunt confirmate, Bestia zace pe moarte într-o peșteră. Abia atunci Frumoasa înțelege că îl iubește. Nu își pierde calmul și aduce apă de la un izvor din apropiere, pentru a-l readuce la viață. În acea noapte, ea acceptă să se căsătorească cu el, iar dimineața descoperă că Bestia s-a transformat în Prințul din visele ei. Apoi sosește zâna pe care nu o ascultase înainte, alături de o femeie pe care nu o recunoaște, într-o trăsură de aur trasă de cerbi albi. Femeia se dovedește a fi mama prințului, regina, dar se supără când află că Frumoasa nu este de neam regesc. Zâna o pedepsește pe mamă și le mărturisește că Frumoasa este nepoata ei, tatăl ei real fiind fratele reginei de pe Insula Norocului, iar mama ei sora zânei.

După ce problema privind originea Frumoasei este lămurită, ea îi cere prințului să-i spună povestea lui. Tatăl său, regele, a murit când era tânăr, iar mama sa a trebuit să poarte un război pentru a-și apăra regatul. Regina l-a lăsat în grija unei zâne malefice care a încercat să-l seducă atunci când a devenit adult, dar pentru că el a refuzat, aceasta l-a transformat într-o bestie. Singura cale de a rupe blestemul era ca prințul să găsească dragostea adevărată și o fată să se îndrăgostească sincer de el, în ciuda înfățișării sale. La final, Prințul și Frumoasa se căsătoresc și trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți.

 

 

 

 

 

 

 

DE CITIT PENTRU TINE:

Jean, prietenul lui Berenger, face parte din acea categorie de prezente, numite de Gelu Ionescu ''obiecte scenice", al caror rol este de a incerca sa influenteze Personajul in a se supune mecanismului absurd.
La aparitia primului rinocer in oraselul linistit, Jean este cel care pare a fi mai fortificat si mai increzator in viata, decat Berenger ce-si exprima neincrederea si dezamagirea fata de non-sensul vietii. Dar pledoaria pe care i-o tine lui Berenger nu este decat o sumă de fraze care in aparenta contin adevaruri universale, dar pe care uzul le-a golit de sens, transformandu-le in simple clisee, lozinci: "Jean: Gandeste si vei exista (). / Viata e o lupta, e o lasitate sa nu te bati! (). Armele rabdarii, ale culturii, armele inteligentei. Devine un spirit viu si stralucitor! Pune-te la curent".
Desi intampina cu ostilitate ideea ca un rinocer sa fie lasat sa alerge nestingherit "in plin centrul orasului, mai ales intr-o duminica dimineata, cand strazile sunt pline de copii si adulți, asistand la rinocerizarea rand pe rand a celor din jur, Jean isi va pierde identitatea, se va transforma el insusi in rinocer, neputand rezista isteriei generale. Mai intai acuza inconfortul pentru ca apoi sa devina violent:
"JEAN: Caldura mare Totul trebuie daramat Si hainele zgarie () Mlastinile! Mlastinile! (). (intra in camera de baie): Nu! I BERENGER (in camera de baie): Ba da. Calmeaza-te Jean! Esti ridicol. Oh, cornul dumitale se lungeste vazand cu ochii Esti rinocer! I JEAN (din camera de baie): Am sa te calc in picioare, am sa te calc in picioare! I (Zgomot in camera de baie, mugete, se aud obiecte cazand) / BERENGER (impingand usa): E rinocer, e rinocer! (Berenger a reusit sa inchida usa. Haina lui a fost gaurita de corn.
In momentul in care Berenger izbuteste sa inchida usa, cornul rinocerului o strapunge) Niciodata n-as fi crezut asa ceva despre el"
Prin Jean, alaturi de celelalte "obiecte scenice" ale piesei, Eugen Ionescu ilustreaza, cum insusi marturisea, "zadarnicia acestor groaznice sisteme. Ia ce duc ele, cum ii atata pe oameni, ii indobitocesc, apoi ii subjuga.

 

                               Cei doi încep să se certe iarăși, inițial despre posibilitatea ca oamenii să se transforme într-adevăr în rinoceri și apoi despre moralitatea transformărilor. Jean este inițial înverșunat împotriva rinocerilor, dar treptat devine îngăduitor. Pe parcursul scenei, pielea lui Jean devine din ce în ce mai verde, umflăturile de pe capul său cresc într-un corn, vocea lui devine răgușită și el începe să pășească prin apartament ca un animal în cușcă. În sfârșit, Jean declară că rinocerii au exact aceleași drepturi ca și oamenii și că „Umanismul a murit, cei care îl urmează sunt doar sentimentaliști învechiți” chiar înainte de a se transformă și el într-un rinocer și începe să-l urmărească pe Bérenger prin apartament.

Umilul Béranger, omul care face zilnic experiența propriei ratări, devine neînduplecat într-o singură privință. Nimic nu-l poate convinge că el poate să fie altceva decât un om. Piesa se încheie cu proclamația comico-tragică a unui antierou :„Je suis le dernier homme et je le resterai jusqu au bout…”  3  Béranger este, fără îndoială, ultimul om în piesa lui Eugen Ionescu, întrucât din ceilalți n-au mai rămas decât fotografiile și amintirea.

Își apără condiția, fără să capete nimic în schimb, întrucât ceva din adâncul lui insondabil îi interzice să se înroleze, în principiu, sau să adere cu fanatism la un mod de a fi barbar, în special. Dacă îi dă un nume acestui fel de a fi om și o putere mai mare decât a lui se rezolvă frica de moarte, cruzimea, lăcomia, indiferența și toate păcatele lumii? S-au scurs milenii în aceleași tipare. Este spectator la nevoia majorității de a se integra într-un grup, la fascinația cauzei pentru care să lupte cu trup și suflet, orice cauză, ca și cum viața personală n-ar conta, n-ar fi unică, chiar și așa, în plin gol și-n așteptare, și la cum această atracție capătă de multe ori proporții monstruoase. De la narcisismul de grup la excluderea celor care nu aderă nu este decât un pas. Oricât de frumoase ar fi pielea și cântecul rinocerilor, la trecerea lor prin oraș se transformă în pulbere clădirile și dispar în anonimatul turmei oamenii. În plus, rinocerii au un limbaj simplu care-i rămâne inaccesibil, nefiind alcătuit din cuvinte, ci dintr-un fel de strigăt variabil ca intensitate, muget („barrissement”) și urlet („hurlement”). Pentru ceilalți, limbajul acesta care exclude rațiunea ajunge muzică. Ultimul om este incapabil de violență și de ură. Nu iubește puterea, ci inversul ei, „ființele mici” (nu întâmplător Eugen Ionescu a debutat cu un volum de poezie, în limba română, „Elegii pentru ființe mici”). Nu pentru că ar crede în ceva anume. Motivul e același: ceva din adâncul lui insondabil îl condamnă la tandrețe și la compasiune. Părăsit de Daisy, fascinată de frumusețea și de cântecul rinocerilor (și, firește, nemulțumită de iubitul ei nevolnic, cu pielea albă, flască, plină de păr), se gândește că el este singurul vinovat: „C’est ma faute, si elle est partie. J’étais tout pour elle. Qu’est-ce qu’elle va devenir? Encore quelqu’un sur la conscience. J’imagine le pire, le pire est possible. Pauvre enfant abandonnée dans cet univers de monstres! Personne ne peut m’aider à la retrouver, personne, car il n’y a plus personne. ”4  Greșelile lui sunt, însă, omenești.  Și, pînă la urmă, dragostea le face suportabile. Mai ales că dragostea pare să fie o formă de rugăciune adresată lumii, așa cum este arta pentru creatorul lui Béranger, un clasic al literaturii secolului XX, un autor de citit și de recitit în vremurile noastre tulburi, când iraționalul și ura ne dezbină, ca de atâtea ori, mai mult decât amenințarea reală a ceea ce ține de altă ordine decât a umanului:

 

 Beranger. Acesta este un om simplu, cu vicii și dependențe, fără o cultură sau o educație aleasă, ba din contra, el este un mediocru, prototipul unui posibil funcționar ratat, dependent de alcool. Deși nu este înzestrat cu o inteligență specială, ca a unora dintre personajele cu care interacționează (de exemplu Logicianul, care face silogisme penibile, sau amicul său Jean, care crede doar în dovezile palpabile ale științei, el nefiind în fond decât un imbecil), totuși își păstrează undeva în fibra sa interioară acea fărâmă de umanitate care în final îl salvează de la rinocerizare, asta în timp ce toți ceilalți devin rând pe rând victime ale acestei maladii a spiritului, mai ales. Poate că aici s-ar putea desluși și un mesaj ascuns al piesei, în ceea ce privește relația dintre cultură și educație, pe de o parte, morală și umanitate pe de altă parte. Cultura și educația te pot pune în contact cu marile minuni ale lumii, cu cunoașterea în general, cu procesul de acumulare de informații, dar nu acestora le revine rolul de educatori ai moralității, a iubirii aproapelui, sau a trăsăturilor specific umane, adică acelor caractersitici care ne diferențiază fundamental de animale, în cazul de față de rinoceri. Alte resorturi sunt necesare pentru însușirea unor pirncipii morale superioare și pentru a devenii ceea ce numim OM.  Ceea ce este interesant în piesa lui Ionescu este faptul că această rinocerită este extrem de contagioasă precum un virus. În curând, bietul Beranger se trezește într-o lume în care nu mai există niciun om, ci doar rinoceri cu care nu se poate înțelege, singura soluție fiind baricadarea în casă și așteptarea deznodământului. Până și iubita sa, Daisy, ultima rămasă necontaminată, nu poate rezista mișcării maselor majoritare și îl părăsește pentru a-i urma pe rinoceri. Vacarmul în care apare noul univers al lui Beranger, noua ordine socială dintr-o lume populată doar de rinoceri care aleargă dintr-un loc în altul fără niciun sens, distrugând totul în cale, este de nesuportat. Beranger începe treptat să își piardă nădejdea și luciditatea. El este primul care a observat rinocerii, și va fi ultimul răpus de aceștia. Dar dacă și el este un rinocer? Poate că în tot acest timp am fost în eroare, își spune în mintea sa Beranger. Dacă rinocerii au dreptate? Cotropit de resentimente și păreri de rău, văzându-se singur în fața unei lumi nebune, se gândește să guste și el din această nebunie a noii societăți transformată în junglă. Trebuie să meargă cu vremurile, să fie absorbit de turma de rinoceri, trebuie să fie ca ei.

Bérenger – tipul omului obişnuit, personaj care apare şi în alte piese ionesciene şi în care criticii descifrează o proiecţie autobiografică: Bérenger înfruntă cu onestitate, eroism discret şi candoare comică absurdul care îl înconjoară.

Iniţial prea puţin interesat de faptul că în orăşelul lui au apărut rinoceri pe străzi, Bérenger ne întâmpină plictisit, neîngrijit şi cu un pahar de băutură lângă el.

Bérenger va fi însă cel care îşi va păstra demnitatea şi curajul până la capăt, în timp ce prietenii şi colegii lui aleg compromisul şi de bună voie decid să devină rinoceri, cu alte cuvinte să devină inumani.

Bérenger va încerca în zadar să îi convingă pe bunul său prieten Jean şi pe frumoasa lui secretară blonda Daisy să nu îşi piardă umanitatea în timp ce colegii lui se metamofozează în rinoceri.