3=un film inspirat din viața unui scriitor celebru:
În spatele cărţilor de succes ecranizate se află oameni
care ascund poveşti emoţionante. Aventurile fantastice închipuite de J.K.
Rowling în seria „Harry Potter”… …au generat încasări de peste 6 miliarde
de dolari în întreaga lume numai din filme, iar viaţa scriitoarei anunţă un
film cel puţin la fel de captivant precum vrăjile de la Şcoala Hogwarts.
Povestea unei mame singure, părăsită de soţ, care trăieşte din ajutorul social
şi trece peste o tentativă de sinucidere, reprezintă drama trăită de J.K.
Rowling, înainte de a deveni cel mai bine plătită scriitoare din istorie, ce va
urma să fie ecranizată în acesta an într-un lungmetraj de televiziune.
Filmul se va intitula „Strange Magic” iar scriitoarea va fi interpretată de
actriţa Poppy Montgomery
Citeşte întreaga ştire: Scriitori
celebri care au ajuns subiect de film.
=ecranizarea unei scrieri celebre:romanul,,MIZERABILII”de Victor Hugo
Apărut în 2012, filmul are 3 premii și 5 nominalizări la Oscar, 3 premii și o nominalizare la Globul de Aur, 4 premii și 6 nominalizări BAFTA, precum și alte premii internaționale. Drama realizată în regia lui Tom Hooper, îi are în distribuție pe Anne Hathaway, Hugh Jackman, Russell Crowe și Amanda Seyfried. Mizerabilii este adaptarea pentru marele ecran a muzicalului ce face în continuare senzație pe scenele din toată lumea după 27 de ani, cu 60 de milioane de spectatori și fiind jucat în 21 de limbi pe tot globul. Mizerabilii reprezintă povestea impresionantă a unui destin frânt de vise destrămate, un testament atemporal despre iubire neîmpărtășită, pasiune, sacrificiu și mântuire. Jackman este Jean Valjean, pușcăriașul veșnic vânat de nemilosul polițist Javert, interpretat de Crowe. Atunci când Valjean decide să aibă grijă de Cosette (Amanda Seyfried), fiica lui Fantine (Anne Hathaway), viețile lor se vor schimba complet.
(filmul francez cu Jean Gabin în rolul princial este cu mult,mult mai bun decât cel american)
Dezavantajele : Șansele de a ne îmbogăți vocabularul și de a ne transpune în pielea personajelor sunt mult mai mici atunci când vedem filmul decât momentele în care răsfoim cartea și savurăm fiecare replică și descriere.
Avantajele: Timpul și banii pe care îi câștigăm văzând filmul, cât și comoditatea pe care ne-o oferaă.
Un alt avantaj ar fi acela de a fi înțeles de o anumită clasă sociaăa, filmul le ușurează înțelegerea prin prezentarea directă.
Părerea mea: prefer cărțile, mereu rămânând dezamăgit de ecranizarea filmului, întrucât pasajele care mie mi se par importante și de mare finețe, în carte sunt prezentate succint sau chiar deloc pe parcursul filmului.
4=o ecranizare a unei cărți poate ajuta cartea:
Hoțul de cărți – este o experientă de neuitat, indiferent de ordinea în care le vei urmări: filmul și apoi cartea sau cartea și apoi filmul. Romanul a fost ecranizat în 2013, cu actorii Geoffrey Rush și Emily Watson în rolurile principale. Volumul semnat de Markus Zusak este una dintre acele cărți ecranizate care va inspira și va schimba optica asupra vieții a oricărui om.
Acțiunea se petrece în Germania, în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial. Fiind comuniști și aflându-se în pericol, părinții lui Liesel, protagonista cărții, au trimis-o spre adopție unui cuplu modest, fără copii. Viața lor este dictată în totalitate de regimul nazist, iar în acest context de război și tragedie, fetița a fost nevoită să se maturizeze înainte de vreme.
Tatăl adoptiv, cu care își creează o relație mai mult decât specială, o învață să citească, astfel fata a început să fure cărți, iar citind, se refugia în alte lumi. La un moment dat, mânată fiind de bunătate și omenie, familia își asumă un risc enorm pentru acea perioadă: adăpostește un evreu în beciul casei. Luarea acestei decizii face ca lucrurile să se complice foarte mult și, în același timp, dă naștere unei povești absolut emoționante! Ecranizarea romanului a fost realizată de regizorul Brian Percival în anul 2013. Deși nu a păstrat întreaga profunzime a poveștii, filmul este la fel de captivant și emoționant.
5=cronică de film: Hachiko
Regizor: Lasse Hallström
Distributie: Richard Gere, Joan Allen, Cary-Hiroyuki Tagawa
Filmul pe care il voi descrie este Hachiko, a dog’s tale, varianta 2009. Acest film este un remake după varianta japoneza din 1987. Ambele variante sunt foarte frumoase, dar am ales sa-i fac o recenzie celui din 2009, deoarece actorul principal este unul cunoscut de toată lumea, Richard Gere.
Filmul prezintă iubirea și prietenia uluitoare dintre un câine din rasa Akita, care a fost găsit și crescut de un profesor de muzică. Câinele a primit numele Hachiko, doarece pe zgarda lui scria Hachi, însemnând în japoneză cifra 8, dar totodată însemnând și norocos, el a fost al 8-lea pui născut.
El se atașează mult de toți membrii familiei, în special de profesorul de muzică,pe care îl conduce în fiecare dimineață în gară și îl așteaptă la ora 5 după-amiaza. Intr-o zi, stăpânul lui moare, în urma unui atac de cord. Câinele continuă să-l aștepte timp de nouă ani în același loc și la aceeași oră, până când moare, impresionându-i pe toi oamenii din gara și dându-le o lecie despre loialitate, iubire și devotament.
La acest film m-au impresionat mai multe aspecte, acestea fiind următoarele: actorii au interpretat rolurile foarte bine, câinii aleși pentru film au fost foarte bine dresați.
Este unul dintre puținele filme care prezintă iubire, înțelegere, dedicaie ,atașament, loialitate și compasiune, care sunt cele mai nobile sentimente pe care le poate avea cineva, faptul că a așteptat 9 ani persoana dragă, arataă sufletul pur al animalelor.Hachi este un caz real, care a trăit în Japonia, iar în urma morții câinelui,acesta a fost împăiat și se află la unul dintre cele mai vizitate muzee japoneze, o statuie i s-a ridicat acestui câine în gara Shabuya, iar atât câinele, cât și rasa Akita sunt considerate simboluri ale Japoniei.
Recomand acest film, care va înduioșa și cel mai dur om, iar persoanelor care l-au vizionat deja, le propun să-l mai vadă, fiindcă trezește aceleași emoții de fiecare dată când este urmărit. Va urez vizonare plăcută!
6= Există diferențe esențiale între scenă și ecran.
Teatrul este o formă de cultivare a artei. Cele mai bune producții de teatru au timp suficient pentru repetiţii, crearea de relații între actori şi timp pentru a experimenta împreună cu regizorul înainte de premieră. Actorii de teatru se familiarizează treptat cu rolul și până la prima reprezentație repetă de zeci de ori.
Dimpotrivă, platourile de film sunt haotice, pline de artiști specializați și foarte bine plătiți. De aici mai multe provocări pentru actor. În primul rând, au timp de repetiții puțin sau deloc. În al doliea rând, în funcţie de importanța rolului, se poate să nu primească niciun fel de indicație regizorală. În filme se angajează actori pornindu-se de la presupunerea că vor veni pe platou gata de filmare.
Pregătirea este vitală atât în teatru, cât şi în film, dar procesul în sine este foarte diferit. În plus, ritmul de filmare îi presează pe actori să joace totul mult mai repede. Ritmul de pe platoul de filmare poate fi deosebit de supărător, mai ales, pentru actorii de teatru.
7=Despre filmele românești părerile sunt împărțite:
a-unii opinează că oamenii nu înţeleg cinematografia românescă și asta pentru că le lipseşte cultura (cinematografică)
b-alții spun că sunt multe filme româneşti frivole, stupide, fără valoare artistică autentică, fără mesaj sau cu un mesaj prost transmis.
c=pe mulți îi deranjează abundența de vulgaritate,
d-unora nu le plac aceleași teme obositoare-comunismul și greutățile cu care se confruntă poporul român sau diverse trăsături naționale excesiv scoase în evidență sau jocul mult prea dramatic al unor actori.
e-unii regizori fac filme doar pentru festivalurile cinematografice internaționale.
f-dar sunt filme românești vechi sau noi care sunt apreciate,
8=calitățile:
-unui actor:
Creativitate remarcabila si un simt artistic puternic.
Pronuntie impecabila si abilitati excelente de memorare.
Abilitati interpersonale si de comunicare: comunicarea clara, in special verbala, pentru a transmite publicului interpretarea personajului, precum si abilitati de ascultare excelente, pentru a respecta instructiunile regizorului; si sa fie capabil si dispus sa preia instructiuni si critici si sa lucreze in echipa.
Abilitati de organizare si de gestionare a timpului: sa poata lucra sub presiune intr-un mediu dinamic si rapid, dar si sa fie extrem de responsabil si de incredere.
Auto-motivat si autodisciplinat.
Niveluri ridicate de rezistenta, coordonare motorie si rezistenta fizica: antrenament si exercitii fizice pentru a mentine nivelurile cerute de capacitate si fitness; sa fie capabil sa faca fata unor ore lungi de repetitii.
-regizor:
-mult simţ artistic pentru elaborarea unei piese de teatru,a unui film,
-să ştie să coordoneze întreaga echipă pe care o are în subordine
- să fie amestecul dintre un artist şi un lider, respectiv creativitate şi autoritate
- este nevoit să lucreze cu o echipă formată din operatori, scenarişti, actori, tehnicieni
-se află în permanenţă pe scenă sau pe platoul de filmare şi supervizează toate etapele importante creării piesei de teatru sau a unui film;
-compozitor de muzică
un compozitor este omul care scrie o piesă de muzică pentru teatru, televiziune, radio, film, jocuri pe calculator și alte domenii în care muzica este necesară.
-are o pregătire serioasă în teoria muzicii, compoziție, orchestrație și armonie( există mulți compozitori-amatori-care nu au pregătire formală)
-are idei proaspete, este creativ, versatil, nu se teme să experimenteze, dorește să colaboreze și, desigur, pasionat de scrierea muzicii
-știe cum să cânte la unul sau mai multe instrumente, să poarte o melodie și să aibă o ureche muzicală bună.
scenarist:
-scenaristul este un scriitor sau un dramaturg consacrat, trebuie să arate, nu să spună
-scenariul poate fi gândit chiar de regizorul de teatru sau film,fiind o creație proprie, o adaptare după o operă literară consacrată sau inspirat din viața reală
- scenariul poate fi opera a mai multor autori specializați pe domenii: subiect, dialoguri, gaguri etc.
-trebuie sa ,,vadă” cu ochii minții povestea pe care vrea să o spună și să fie capabil să transpună apoi imaginile mentale în cât mai puține cuvinte
-sa nu îngreuneze textul cu prea multe indicatții tehnice(didascalii) oricum, decizia finală asupra modului cum se va derula piesa de teatru sau filmarea o va lua regizorul.
operator:
-de imagine este creatorul imaginii unei emisiuni TV, a unui film artistic sau documentar.
conduce echipa de imagine, echipa de iluminare şi video, rãspunzând de coordonarea artisticã şi tehnicã a tuturor compartimentelor ce concurã la asigurarea calitãţii profesionale de înalt nivel a imaginii de televiziune sau film.
colaboreazã în permanenţã, în acest scop cu regizorul (realizatorul) emisiunii (filmului).
poate ocupa funcţiile de cameraman sau director de imagine.
-de lumini este familiarizat cu diferitele tipuri de instrumente de iluminat și modul de utilizare
Se consultă cu regizorul,scenograful despre programul de instrumente și planul de lumină a scenei de teatru a unghiurilor filmărilor,a momentelor din zi sau noapte
-de sunet este garantul sunetului direct, alege ce microfoane sunt utilizate, în funcție de sunetul dorit, acustica unui cadru sau chiar pentru redarea unei voci.
misiunea sa este de a înregistra cât mai bine vocea actorilor în conformitate cu alegerile artistice și tehnice ale regizorului.
colaborează cu echipa în timpul pregătirii scenelor de teatru și al filmării pentru a avea un sunet optim;
actorii, decorurile, costumele, cadrele, iluminatul și utilajele sunt labirintul prin care își face drum echipa de sunet, uneori cu dificultate.
înregistrează „decupaje” pentru a facilita editarea versurilor în postproducție, de asemenea, ambiențe sau efecte, în mono, stereo sau multitrack destinate editării cântece.efecte și stări de spirit.
9=întrebări și răspunsuri:
-Prefer ca toți tinerii de astăzi filmul,dar dacă mi se spune despre o carte bună o citesc.
-sunt multe ecranizări reușite după cărți,pe care le consider:,,Ultimul mohican”de James Fenimore Cooper;,,Mizerabilii”de Victor Hugo;,,Crima din Orient Expres”de Agatha Christie;,,Pădurea spânzuraților”de Liviu Rebreanu;,,Moara cu noroc”de Ioan Slavici;,,Moromeții”de Marin Preda;
-ecranizări sub așteptări:,, Alice în Ţara Minunilor”de Lewis Carroll-- unii critici au susţinut că efectele 3D sunt plictisitoare şi neinspirate;,,Codul lui DaVinci”de Dan Brown—mulți au criticat cartea considerând-o un sacrilegiu,iar ecranizarea cărţii a stârnit controverse din cauza acuzaţiilor potrivit cărora Iisus a avut copii, dar regizorul nu a ştiut să profite de aceste idei şi a schimbat foare multe lucruri.
-Profesorii de diferite specialități dau elevilor indicații ce să citească și e bine,pentru că sunt elevi care auzind de un titlu sau dacă se face și o ușoară povestire,merg să cumpere cartea sau să o împrumute sau o citesc on-line.Cred că se citește mai rar,dar totuși....
