textul descriptiv
Ex.1=fizic:,,Arcadienii ....aveau două fețe...erau făpturi întegral simetrice,adică și în raport cu un plan care le-ar fi trecut prin cap,umeri,mâini și picioare.”
=ființe cu aspect simetric,adică ființe cu aspect plăcut și echilibrat,ce reflectau frumusețea sau perfecțiunea, echilibru.
moral: ,,Fără să aibă instincte belicoase ,deși puseseră la punct o tehnologie dezvoltată(întreprinseră vreo optsprezece expediții spațiale,construiseră patru stații orbitale și lansaseră o puzderie de sateliți artificiali),eradicaseră cancerul și gripa,produceau filme tactile foarte amuzante și simfonii kinestezice înălțătoare,nu izbutiseră să alunge din viața lor amenințarea războiului.”
=Sunt ființe dotate cu inteligență deosebită,capabili de descoperiri care să le facă existența ușoară,să vindece bolile ce aduc moartea,să creeze bucuria sufletului prin muzică,film și totuși nu descoperiseră nimic despre înlăturarea din existența lor a războiului,înfruntarea ce nimicea viața.
2=fizic:,, "Era slab la picioare şi cu ochii mici.....la vorbit era puţin peltic".
moral:,, nu aparţine unui neam aristocratic.... un bărbat dintr-o familie burgheză bună, e fiul unui doctor care poartă totuşi titlul de medic personal al regelui Macedoniei.... a pus mult preţ pe o viaţă confortabilă, pe o servire îndestulătoare, pe o solidă dotare a gospodăriei şi pe o bună hrănire.... se îmbrăca impunător şi că nu uita să poarte inele şi să-şi îngrijească părul... ţinuta aceasta, care impunea respect, nu se ascundea o figură pe măsură de impozantă.”
3=
a=descrierea științifică realizată prin observații științifice,folosind termeni științifici se arată o imagine de ansamblu:situarea Deltei ,,la mijlocul distanței dintre Ecuator și Polul Nord”;începută în Cuaternar prin colmatarea unui golf;suprafața de 4340 km2,uscatul =13%,numele lacurilor,ale canalelor;300 specii de păsări;110 specii de pești;numele științifice-latinești ale păsărilor, peștilor,mamiferelor.Bogăția acvatică este arătată prin apele ,,curgătoare,stătătoare,lacuri,canale în care există viața unei faune bogate
b =descrierea literară transfigurează imaginea reală prin folosirea unor figuri de stil, pentru că autorul urmărește să trezească in cititor anumite imagini vizuale:
Portretul narativ al lui Condrat ilustrează felul omului hotărât de a conduce o barcă,de parcă ar vrea să învingă puterea apelor.Este o imagine vizuală,un tablou al luptei omului cu natura potrivnică,creat prin figuri de stil:epitete enumerate :,, bucăți de gheață și crengi rupte, amestecate cu plavie, cu frunze vechi.Personificarea furtunii și a apei arată o imagine de neliniște,de groază:,, ,,furtuna târăște apa în vârtejuri”care,, a urcat până sus spre coroane.”Metaforele :,coastele bărcii;forfota apei”completează descrierea peisajului.Omul rămâne neclintit ca o scară între cer și pământ, părând a aparține apelor de care nu se teme,chiar dacă alunecă printre stejarii care fac trecerea grea,iar aspectul mâlos al apei înghețate care se aude este înfiorător.Imaginea peisajului se schimbă:pădurea potrivnică înaintării bărcii dispare și în față i se întinde o,,apă fără sfârșit”tulbure cu insule de stuf mișcătoare.Tabloul este întunecat de elementele unei naturi în care omul luptă pentru a se elibera.
4=
a=descrierea sumară riguroasă a unei mansarde
b=descrierea unei încăperi-dormitor prin folosirea unor figuri de stil:enumerația,epitete,comparații,imagini vizuale;
asemănări:ambele încăperi:mansarda și dormitorul au dimensiuni medii pentru o singură persoană,
deosebiri:mansarda este un loc relaxant de studiu cu două obiecte importante:o canapea ,un calculator;
dormitorul lui Felix este aglomerat cu multe obiecte nenumărate:o lampă,fereastra,patul,o masă,un taburet,sertare cu panglici,cămăși,batiste,cutii de pudră,flacoane,o masă de toaletă,rochii,pălării,pantofi,jurnale de modă,partituri de pian;
Epitetele dau culoare obiectelor,arată felul în care sunt așezate în cameră,dezordinea.Comparația ,,ca într-o cabină de actriță”este ironică în ochii unui băiat. Prin dezordinea tinereasca a lucrurilor ce inunda camera se intuiește firea exuberanta: lucrurile fine, jurnalele de moda franțuzeti, cărțile, notele muzicale amestecate cu papuși alcătuiesc universul de viata cotidiana, spiritual,
5=FIȘA
Titlul: ,,Enigma Otiliei”
Autorul: George Călinescu
Textul este un fragment
Obiectul descrierii este camera unei fete
Elementele componente ale descrierii: o lampă,fereastra,patul,o masă,un taburet,sertare cu panglici,cămăși,batiste,cutii de pudră,flacoane,o masă de toaletă,rochii,pălării,pantofi,jurnale de modă,partituri de pian;
Tipul descrierii:este o descriere subiectivă din perspectiva unui personaj uimit
Rolul descrierii este de prezentare a unei camere de fată cu multe obiecte
Ordinea descrierii :nesistemetică-cel care descrie,Felix,prezintă ceea ce vede pe măsură ce percepe realitatea descrisă.
Mijloacele prin care se realizează descrierea:
-câmpuri lexicale:-obiecte din interiorul unei camere:o lampă,patul,o masă,un taburet,ulapul,sertarele de la toaletă;
-obiecte mărunte de înfrumusețare:panglici,batiste,cămăși,colonie,rochii,pălării pantofi;
-obiecte de citit:jurnale de modă,note muzicale;
-figuri de stil:enumerații;epitete:,,hârtie dungată,mici flori,taburet rotativ, mototolite,numeroase,comparații:,,ca niște intestine colorate,a într-o cabină de actriță;
-timpuri verbale:imperfectul arată privirea insistentă a personajului dornic de a vedea;
Perspectiva din care este făcută descrierea aparține personajului curios.
6=în exercițiile 3 și 4 sunt descrieri tip tablou:Delta Dunării;mansarda;odaia de fată; portret:Aristotel;Condrat;arcadienii;
Rolul descrierii:Aristotel-prezentarea unui personaj antic;Conrad-lupta unui om cu natura potrivnică;Delta-cunoașterea unui peisaj acvatic;camera unei fete-cunoașterea unei camere de fată de către un băiat;arcadienii-ființe ciudate extraterestre;
Cine descrie:naratorul:un personaj;
Mărcile gramaticale și lexicale:în descrierea lui Aristotel sunt mărci ale subiectivității:pronumele pers,,ni;sau expresia lui Felix,,cu mirare”;în rest descrierile sunt obiective
Timpurile verbale continue:prezentul,imperfectul,descrierea are un caracter static
Rolul adjectivelor: ca atribut al substantivului redă variatele nuanțe ale culorilor, caracteristica ,felul obiectelor,al mișcărilor,
al enumerațiilor: înșiruirea unor termeni duc la amplificarea ideii exprimate:în portetul lui Aristotel,în tabloul Deltei,al luptei omului cu natura sălbatică,al imaginii unei camere.
Topica în pasajele citate este firească ,adică autorii respectă,în genera,ordinea părților de propoziție.
Camera Otiliei devine un tăram al visului si al misterului feminin. Felix descoperaă fiecare detaliu cu uimire dar si cu curiozitate. Descrierea detaliata a camerei sugerează, indirect, firea enigmatica a fetei: imprevizibila(motivul oglinzilor). Dezordinea tinereasca a lucrurilor aruncate peste tot (rochii, pălarii, pantofi, jurnale de moda franțuzești, cărti, note muzicale, păpusi) trimit către exuberanta juvenilă, catre un univers spiritual al „ascunzișului feminin”.
7=Descrierea folosita iîntr-un text literar se numește descriere literar. Aceasta este o descriere artistică, expresiva.
Descrierea care prezintă infațisarea unui peisaj din natura se numesște tablou.
Descrierea care surprinde trasăturile fizice si morale ale unei persoane, ale unui personaj, ale unui animal se numește portret.
Descrierea se poate realiza în versuri sau în proza.
Descrierea literară prezintă următoarele caracteristici:
1. infațiseaza doar acele trăsaturi care l-au impresionat pe scriitor
2. infatisează realitatea asa cum o vede scriitorul
3. transfigurează imaginea reală prin folosirea unor figuri de stil pentru ca autorul urmărește să trezească in cititor anumite sentimente
Descrierea nonliterara este descrierea sștiintificaă.
CARACTERISTICILE DESCRIERII NONLITERARE
Descrierea nonliterară prezintă următoarele caracteristici:
1. se realizează pe baza unor observații știintifice
2. respecta cu strictețe adevarul vieții
3. oferă cunoștințe cititorului, de aceea apar termeni de specialitate, iar elementele sunt organizate pentru a crea o imagine de ansamblu.
Concluzie:
Deosebirile între textul literar și textul nonliterar sunt esențiale pentru a clasifica corect tipurile de texte pe care le citim sau le scriem. Fiecare tip de text are trăsături specifice care îl diferențiază de celalalt. Textul literar este o creație artistică care folosește un limbaj expresiv și imagini artistice pentru a transmite emoții și impresii cititorului. Textul nonliterar este un text obiectiv care folosește un limbaj informativ pentru a informa sau convinge cititorul despre un anumit subiect. Pentru a scrie texte literare sau nonliterare, trebuie să ținem cont de sensul pe care vrem să-l transmitem, de limbajul pe care-l folosim, de structura textului, de originalitatea și creativitatea textului și de corectitudinea gramaticală și ortografică a textului.
8=tipurile de descriere nonliterară:anunțul publicitar,buletinul meteo,rețeta de bucătărie,reclama,
textul nonliterar are caracter nonficțional, reflectă realitatea, fiind rezultatul observaării atente a acesteia
– are scop informarea sau convingerea cititorului (informativ/persuasiv)
– pentru a se evita ambiguitățile și pentru a se asigura accesibilitatea,
cuvintele sunt folosite cu sensul lor propriu
– limbajul este corect, precis si accesibil, in functie
de tipul de text nonliterar, utilizându-se termeni de specialitate
– are caracter obiectiv
Descriere științifică:
-aspecte din natura(geografie: vant, furtună);
- evenimente istorice;
-plante animale, oameni(biologie)
-prezentări detaliate ale caracteristicilor unor obiecte, noțiuni, fenomene proprii oricărei științe(filologie, matematica, fizica, filozofie, muzica )
Descrierea unei bărci de pescuit: Orice pescar sportiv, viitor posesor al unei ambarcatiuni, trebuie sa cunoască câteva elemente de baza referitoare la acestea. Structurarea unei ambarcațiuni:
Prora ,Pupa, Bordaj, Carena, Linie de plutire, Etambou (oglinda), Chila, Etrava, Crivac, Copastie, Punte, Flotabilitatea sau starea de plutire, Pescaj, Ruliu, Babord, Tribord.
9=,,Primăvara” în opera lui Vivaldi este descrisă ca o explozie colorată de flori, fluturi și cântece ale păsărilor, ce inițiază un imn al bucuriei. Trilurile păsărilor, evocate de trei viori solo sărbătoresc revenirea ei prin cântec, sunt completate de susurul apei ușor mângâiate de adierea vântului Acoperind cerul cu o mantie neagră, se anunță cu fulgere și tunete furtuna, care anunță ploile abundente ale primăverii. Când se lasă liniștea, păsările își reiau cântul.
10= Marc Chagall
Tema principală din tablourile lui Chagall a fost dragostea.
Cele două personaje înfățișate în imaginea tabloului,,PLIMBAREA”- un bărbat și o femeie, sunt foarte încântați că s-au întâlnit și au mers pe stradă împreună. Într-adevăr, iubirea pentru doi este cea mai înaltă fericire de pe pământ. Chiar și o simplă plimbare se poate transforma într-un zbor de neuitat asupra caselor și clădirilor;este ca o metaforă, ca și cum dragostea dă aripi.
Privind cu atenție cu atenție întreaga „compoziție” a imaginii, văd că artistul înfățișează două forțe: pământul situat sub picioarele bărbatului și cerul spre care femeia se ridică de fericire.
Cei doi iubiți cu aripile iubirii sunt capabili să se urce în cele mai diferite colțuri ale teritoriului lor vast. Ei nu mai observă nimic din jur. Expresia fețelor lor trădează fericirea și seninătatea completă, bucuria și credința în frumos,au reușit să depășească gravitația Pământului cu ajutorul aripilor. Chagall însuși est pictat: apare mâna dreaptă aproape de sol și ține o pasăre,iubita lui a devenit pasăre ,dorind să atingă cerul,infinitul. Artistul i-a arătat privitorului că dragostea inspiră și înalță iubitorii peste oraș, deasupra întregii lumi. Chipurile personajelor din imagine radiază de fericire, bucurie și văd în jurul lor doar frumosul, doar sublimul, de vreme ce au reușit să depășească cu dragoste legile gravitației și să obțină lipsa de greutate cerească.
Culorile tabloului:cerul alb este gol,aerul devine astfel transparent,doar câteva forme albastre ușoare.Pământul,casele în nuanțe de verde sunt în forme de pătrate,triunghiuri,linii curbe.În fundal biserica are culoarea diafană-roz în armonie cu celelalte culori.
