marți, 20 august 2024

,,Zburătorul”de Ion Heliade Rădulescu=exerciții

 

ZBURĂTORUL

1=sentimente contradictorii: Fata este derutată, bulversată de senzațiile contradictorii, aflate în antiteză,este incapabilă de a se stăpâni. Tânăra fată, cu inocența primilor fiori ai dragostei, trece de la bucurie la tristețe, chiar la plâns: ,,si tremur de nesațiu, și ochii-mi văpăiază,/ Pornesc dintr-înșii lacrimi, și plâng, măicuță, plâng”. Cele mai multe dintre aceste stări contradictorii se manifestă la nivel fizic, exterior, este o derută provocată de o suferință fără o cauză precisă. Senzații și percepții contradictorii - teamă, plăcere, neînțelegere, suferință. Chiar caută o soluție suferinței sale: leacurile și înțelepciunea bunicii, cântecele și descântecele băbești, rugăciunile popești și poțiunile vrăjitorești.

2=. Fata  suferă nu numai cu sufletul, ci și cu trupul,este ca o  boală misterioasă, fără o cauză concretă,o durere imposibil de localizat: bătăi de inimă, stări febrile ce alternează cu spasme de frig, agitație interioară, tremurat, plâns lipsit de o motivație.Trăiește manifestări confuze,neliniște,iar  senzațiile ating o intensitate dureroasă.

3= În cuvintele fete este o confesiune lirică tulburătoare prin adresare directa către ființa cea mai apropiată sufletește, mama. Absența unui răspuns din partea mamei înseamnă o înțelegere dincolo de cuvinte.Mama știe că nu există remediu împotriva dragostei și că fata are nevoie nu de sfaturi ci  de cineva care să o asculte,să o lase să se descarce de povara unui sentiment devastator Versul:„Şi mă-sa sta pe gânduri, şi fata suspina.” arată faptul că mama ştie care este cauza stărilor fetei, însă este neputincioasă; fata trebuie să experimenteze singură durerea acestui sentiment. 

4=Mihai Eminescu recreează mitul zburătorului în poemul ,,Luceafărul”,acesta se arată fetei de împărat, o determină să se îndrăgostească de el și apoi dispare. Astfel, fascinația resimțită de Cătălina sub imperiul luminii care vine de la aștri araată trăirea ființei stăpânite de zburător.

În ,,Legenda rândunicii”de Vasile Alecsandri o „copila dragălaşă” are un nume predestinat –Rândunica,iar ursitoarea îi spune că va rămâne veşnic tânăra si fericită, atrăgându-i pe numeroşii muritori prin farmecele ei,îi oferă o rochiţa albă, ţesută din razele lunii şi brodată cu stele,însă îi spune ca frumuseţea ei îl va atrage pe Zburător,care o va amăgi. Zâna îl descrie ca pe o făptura nestatornică, superficială și infidelă, care simulează dragostea. Respins de fată si având un caracter răzbunător, Zburătorul îi fură fetei ce se scălda în lac rochiţa protectoare. Nemaifiind apărată de haina vrăjită, prinţesa încalcă promisiunea făcută zânei. Când Zburătorul,sigur de izbândă, a vrut să o cuprindă in braţe,fata s-a transformat într-o rândunică.