GARGANTUA
1=Pregătirile pentru joc sunt deosebite:vorbe urâte,băutură,discuții și apoi cu atenție sunt pregătite măsuțele,postavul,obiectele de joc:cărțile de joc,zarurile,tablele.Există o contradicție între obiectele de joc și jocurile care foarte multe se desfșoară în aer liber,nu în interior.
2=Autorul informează despre jocurile din acea vreme.
3=îmi sunt cunoscute următoarele jocuri:popa-prostu,șah,table,hoții și vardiștii,titirezul,capra,prinselea,lapte-gros.
4=În text predomină jocurle competitive.
5=Îmi plac aceste jocurile competitive ,pentru că existo o colaborare, toată lumea câștigă, apar o serie de alte rezultate pozitive socio-emoționale: prietenie, bucurie și chiar pace.
6=jocuri construite pe baza repetiției:zece-ochi sau șamșurca;uite popa,nu e popa;de-a cip-cirip;de-a ciuș ciuș măgăruș;cimel-cimel;
Jocuri pe baza rimei interioare=de-a cercul și coarda;de-a puia-gaia;de-a babaoarba;de-a leapșa pe ouate;
7=cea mai amuzantă denumire a unui joc mi s-a părut: ferbere cu șantel și fără=un joc d cărți
BREUGGEL=pictor,,tabloul,,Jocuri de copii”
În 1560, Bruegel pictează jocuri de copii. Specialiştii au făcut inventarul scenelor: şaptezeci şi opt de experienţe de joc,( aproape replica plastică a jocurilor enumerate de Rabelais în cartea 22 din Gargantua.) Cum am putea spune, privind jocurile lui Bruegel, că nu ştim ce este jocul?
În colţul din stânga al tabloului, pe o prispă, două fete joacă arşice(joc vechi de când lumea, la greci se numea pentelitha (,,cinci pietre"), la romani tali, englezii îi spuneau ca şi grecii - five-stones -, iar germanii Fangsteine, Rabelais îl înregistrează sub numele de aux martres sau aus pingres, îl joacă deci copiii dintotdeauna şi de pretutindeni, din moment ce îl cunosc şi japonezii (Otadama), iar că miale, cum le zice la arşice pe munteneşte, sunt de găsit până şi în mormintele preistorice din Kiev.)
Sub chipurile acestea incerte, de copii bătrânicioşi,într-un spațiu familiar, este antrenată parcă toată suflarea unei comunităţi, toată lumea se joacă continuu,este bucuria vieții indiferent de vârstă
Locul de desfăşurare a jocurilor sunt piaţa unui oraş, curţile şi casele care o împrejmuiesc, străzile care se deschid din piaţă, creând liniile de fugă ale tabloului. Cele şaptezeci şi opt de jocuri trăiesc însă într-o falsă vecinătate; Se degajă senzaţia de „prea mult joc,este realitatea existenţei,viața este un joc,o trăire,o fericire,o copilărie continuă.
,,Computer games forever”de Mircea Cărtărescu
2=O narațiune la persoana I este un mod de povestire în care naratorul relatează evenimente din propriul său punct de vedere, folosind pronumele personal la persoana I „eu”.Astfel putem pătrunde în mintea naratorului cu privire la ceea ce imaginează el.Narațiunea scrisă la persoana întâi este spusă de personajul principal.Întrebările naratorului arată confuzia,nedumerirea pe care o trăiește jucând un joc pe care-l consideră inutil,o experiență ciudată.
3=Jocul pe calculator pe care-l trăiește cu intensitate,trecând prin expreriențe de viață și moarte poate fi asemănat cu situațiile extraordinare ale personajului Făt Frumos,Greuceanu,Harap Alb din basmele noastre.La fel ca naratorul care înfruntă Monștri,păsări de foc,diavoli,trecând prin locuri ale morții și vicleniei,prin uși secrete și aceste personaje din basme luptă pentru a găsi soarele și luna,pentru a arăta adevărul și în final dreptatea învinge.
4= Textul este publicistic folosește un limbaj accesibil;o
tendinta, o atitudine a autorului față de
realitatea imediată și anume jocul pe calculator; respectă normele
limbii literare,pentru că recurge la figuri de stil:enumerații,epitete:,,
Păsări de foc, diavoli estropiați, zombies, mumii, vîrcolaci, legiuni de
inomabile nevertebrate se azvîrl înainte, scuipă sfere de flacără, te năpădesc
cu duhori sulfuroase.”întrebări retorice:,, Ce Dumnezeu caut aici? Pe cine-am învins?
Pe cine-am salvat? Al cui erou sînt?”;comparații:,Violacee, roze sau limpezi ca
gheața”;hiperbole:,, îi extermin cu zecile, eliberînd limbi de jad din magicul
caduceu”.Autorul a utilizat un titlu care șocheaz cititorul:
,,Computer games forever”=Jocuri de computer pentru totdeauna”,adică pe
vecie,înorice timp, care vor face parte din viața omului,de care nu se poate
lipsi,devenind o parte din ființa sa.
,,Cântecul monstrului din Loch Ness”de Edwin Morgan
1=nu este o poezie,este un joc al consoanelor și două vocale:,,o și,,a”;pentru că poezia este o parte a literaturii care exprimă mesajul artistic cu ajutorul figurilor de stil,imaginilor expresive, al unui limbaj plin de sentimente, al rimei, al ritmului, este o legătură a realităţii cu imaginația din sufletul poetului.
2=Este uimirea unei creaturi la ieșirea din întunericul,din adâncul mâlos al apei,când vedee limpezimea cerului,verdeața malurilor,apoi clipocitul apei în zbaterea lui de a încerca să se ascundă,frica de a nu rămâne la suprafață,fornăitul,sforăitul cu care se cufundă în adâncuri.
3=din conturul versurilor apare capul monstrului.
,,Cântecul de noapte al peștelui”de Christian Morgenstern
1=nu nu este o poezie,este un joc al liniilor drepte și curbe,este ca un mers șchiopătat ;pentru că poezia este o parte a literaturii care exprimă mesajul artistic cu ajutorul figurilor de stil,imaginilor expresive, al unui limbaj plin de sentimente, al rimei, al ritmului, este o legătură a realităţii cu imaginația din sufletul poetului.
2=Titlul ,în viziunea poetului,poate fi însemna liniștea apei prin linia draptă și apa în mișcarea ei prin linia curbă,l armonie, miscare, dinamism. ocul de viață al peștelui.
3=un alt titlul arputea fi,,Mirajul liniilor”,pentru că sunt înlocuite cuvintele prin linii de dimensiuni diferite ce ascund secretele din mintea poetului.
4=sonoritate cristalină ca o alunecare ușoară pe gheață,plăcută auzului .
5=lungimea diferită a liniilor poate însemna neliniște, duritate, tensiune.
CALIGRAMĂ
== Caligramă este un poem în care dispoziția grafică în pagină formează un desen care are o legătură cu subiectul textului.
1=TITLUL:PORTRETUL IUBIT
2=Am observat pălăria care descoperă fața unui om ce pare fericit
3=tema textului este iubirea,poate fi descoperită din forma feței fericite.
4=între textul ca un joc de cuvinte și imaginea-desen există o relație vizuală,pentru că cuvintele iau forma desenului.
5=a=o declarație de dragoste ascunsă
6=realizați o caligramă....................................
