Textul argumentativ
2=Ipoteza de la care pleacă autorul este că din operele literaturii pot fi extrase învățături pentru suflet și pentru cunoașterea vieții.
3=Autorul consideră că generația din care face parte a înțeles că operele importante ale literaturii trebuie să fie prilej prin care mintea și sufletul omului să afle îndrumări,să ia contact cu frumusețea cuvintelor,a altor imagini ale vieții decât cele obișnuite,cu sentimente înalte,deosebite, de generozitate,cinste.O,,carte mare”,deosebită,recunoscută,perfectă devine o minune, miracol, poveste minunată,fiindcă aduce prin cuvinte adevăruri,exprimări frumoase,descoperiri,dorințe de a vedea dincolo de normal,firesc.Acea carte remarcabilă aduce în ea calitățile umane învățate din viață și din discipline ale gândirii.Astfel autorul se identifică cu cititorul superior,rafinat,inteligent,cunoscător al filozofiei,eticii,esteticii,poeziei,al creațiilor superioare.
4=Autorul își exprimă o opinie proprie despre învățătura desprinsă din cărțile,,nedidactice”,acelea folosite de școală,dorind să convingă pe orice om că se poate bucura de învățătură și din operele importante,deosebite ale literaturii.
5=Autorul se delimitează de opinia celor care susțin că opera de artă ar fi,,moralizatoare”, adică propovăduieşte principiile morale pentru a impresiona.Sigur că unele din cărți pot deruta un om,îl pot duce la gânduri rele,dar bunul simț poate alege binele de rău.
6=Argumentele că din operele literaturii pot fi extrase învățăminte sunt :acestea sunt surse de îndreptare a judecății și sufletului ,a vieții,a legăturii cu frumusețea,cu rafinamentul,delicatețea,de izgonirea urâtului,a răului.
7= ipoteza stabileşte tema, problema care se discută în eseu, reprezintă ideea care va fi susţinuta de-a lungul întregului eseu
Concluzia exprimă clar poziţia celui care a construit ipoteza,este o reluare a ipotezei.
8=Argumente =exemple: =o,,carte mare”,importantă ,recunoscută,perfectă devine o minune, miracol, poveste minunată,fiindcă aduce prin cuvinte adevăruri,exprimări frumoase,descoperiri,dorințe de a vedea dincolo de normal,firesc.
=comparații:,,fiindcă”:acea carte aduce gândirea,sentimentul de a percepe frumosul care place, care trezeşte admiraţia. Față de lume,de calitățile umane pozitive.
=Procedee de justificare=credința că din marile opere ale literaturii pot fi extrase învățături;că acestea pot fi surse de îmbogățire a gândirii,de îndrumare pentru cunoaștere;
= de respingere=opera de artă este moralizatoare, contribuie la crearea unei atmosfere morale,educative
=de concesie=și din cărțile care nu sunt de școală,nedidactice,se poate învăța,dar pot și dezorienta cititorul și-atunci există bunul simț în alegerea lor.
9=formulări:,,o astfel de...a considerat...ba și de...fiindcă...pe scurt....prin urmare.....hotărât lucru însă....”
10=cuvintele care întăresc ideile:,,a considerat că....ba și de....niciodadată nu ne-a dus gândul că.... hotărât lucru însă...”
11=o idee care mi-a reținut atenția:,,Generația mea a considerat ca lucru de la sine înțeles că producțiile de seamă ale literaturii –prin însăși erfecțiunea lor ,prin efectul harului sub imperiul căruia s-au făurit,prin vastele porțiuni de viațăpe care (filtrate,se-nțelege,dar nu sterilizate)le cuprind-tebuie să fie izvoare de îmbunătățire a minții și inimii cititorului.”
12=,,Avuțiile”pe care le aduce lectura :pătrundem,deosebim,percepem,netezim înțelegerea conduitei umane,valorile morale,realitatea vieții,a științei,forța cuvântului.Consider că valorile morale sunt o avuție pe care le-ntâlnesc în lecturi sunt: bunătatea, curajul, altruismul, perseverența, empatia.În romanul,,Cișmigiu &comp.”de Grigore Băjenaru,care este un omagiu adus anilor de școală și minunaților dascali am întâlnit valori ca:respectul,perseverența,prietenia, omenia, responsabilitatea, dragostea, pasiunea pentru carte.
13=ESEU liber despre afirmația,,...și din cărți nedidactice se poate învăța”....(Steinhardt)
Cărțile, asimilate cu lectura, au un rol important în formarea și educarea cititorilor,deoarece lărgesc orizontul de cunoaștere ,ajutând la dezvoltarea acestora din diferite puncte de vedere.
În primul rând, lectura are rolul de a forma gustul cititorului pentru literatură, si pentru estetic. Este dovedit că, în urma lecturii unei cărți, cititorul își formează o părere, aflând dacă acel gen de carte i
s-a potrivit , dacă ar mai citi o astfel de carte sau dacă dorește săcitească ceva diferit. Astfel , se formează gustul pentru literatură.
În al doilea rând, lectura ajută la lărgirea orizontului de cunoaștere , în toate domeniile posibile. Prin lectura cărților, cititorii află lucruri noi, își dezvoltă exprimarea, însușindu-și cuvinte noi, descoperă locuri, evenimente, povești care îi ajută în dezvoltarea psihică și intelectuală, ,dar și afectivă,sentimentală. Empatia este o abilitate crucială pentru relaționarea și înțelegerea celor din jur. Lectura cărților oferă aoportunitatea de a intra în relație cu personajele șiel,cititorul, poate trăi experiențe diferite. Această experiență de a vedea lumea prin ochii altora dezvoltă empatia și înțelegerea socială. Empatia ajută la dezvoltarea relațiilor interpersonale mai bune, sensibilitate la nevoile celorlalți,deschidere și toleranți față de diversitatea umană. Astfel empatia permite personajului Persida din romanul,,Mara”de Ioan Slavici să construiască relații cu Națl, ,, care rămâne fermecat pe moment„văzând-o la ferastra deschisă a mănăstirii”; iar ea susține reglarea propriilor emoții la vederea băiatului, rămâne în acel moment cu obrajii care i ,,se umplură de sânge și îi era parcă o săgată prin inimă",apoi va avea un comportament de ajutorare a omului iubit,indiferent de situație.
Lectura cărților oferă modele de referință și exemple de comportament pozitiv. Prin întâlnirea cu personaje puternice, curajoase, cititorii pot învăța valorile și trăsăturile pozitive pe care le admiră. Cărțile pot stimula imaginația, curiozitatea și dorința de autodezvoltare, oferind oportunități de explorare a propriei identități și a lumii înconjurătoare.
În concluzie,lectura constantă și diversificată îmbunătățește abilitățile de comunicare și limbaj, oferă cititorului oportunitatea de a-și dezvolta imaginația și de a-și îmbunătăți abilitățile de gândire critică, acesta intră în contact cu personaje și povești care reflectă o varietate de experiențe de viață și poate explora subiecte variate, de la știință și istorie până la artă și literatură.
14=5 eseuri argumentative:
15=scrieți un eseu despre cum percepeți arta,pornind de
la citatul din Steinhardt în vol,,Escale în timp și spațiu”:
,,Referitor la
fotografie și la camera cinematografică,însă care-i soluția?Că ele,întocmai ca
celelalte arte,ca oricare artefact,sunt strâns legate de viață;nu imitând-o,nu
situându-se în poziție de rivalitate cu ea,nu supunându-i-se slugarnic,ci
intensificând-o,dăruindu-i un plus de putere,o plus-valoare
fascinatorie,developându-i virtuțile.Aceasta chiar este arta:un soi de blow-up,o
developare a vieții.Și o explozie,care îi dezgolește esențele,alcătuirile
oculte,spre uimirea și fermecarea
fericitului recepror al miracolului.”
(a developa=a prezenta,a apărea,a realiza....)
Arta reprezintă cea mai profundaăexpresie a creativității umane. Prin modul de manifestare, arta poate fi considerata și o formă de cunoaștere . Consider că arta vorbește despre viețile noastre și ne determină să ne regăsim în ea.
În primul rând, arta nu reproduce vizibilul, face ca lucrurile să fie vizibile,de aceea arta este cea mai profundă expresie a creativității umane. Omul este singura specie care a reușit să creeze artă. Bineînțeles, nu suntem singurele ființe cu inteligență ridicată și cu abilitatea de a inventa. Și cimpanzeii, de exemplu, pot construi unelte complexe. Dar acestea îi ajută doar să rezolve probleme legate de supraviețuire, cum ar fi căutarea hranei. Omul, chiar și cel.preistoric, a împodobit zidurile peșterilor cu desene și picturi. Acest tip de artă vizuală înfățișează lupte cu animale sălbatice sau ritualuri străvechi și este deosebit chiar și după standardele actuale. Alături de mersul biped și de inteligența ridicată, arta, oricât de primitivă, ne caracterizează ca ființe raționale, capabile nu doar să înțeleagă fenomenele din jur, ci și să le reproducă și să le înfrumusețeze.
Cred că arta înseamnă, de fapt, ceva pentru fiecare în
parte, nu contează sub ce formă sau în ce măsură. Muzica îl face pe om
să trăiască un sentiment pe care nu-l poți explica prin cuvinte.
O carte a pus în cuvinte emoții pe care
omul nu știa că le simte.
În al doilea rând, arta ne poate ajuta să îi înțelegem și să-i acceptăm pe cei din jurul nostru și ne poate schimba punctul de vedere asupra unor probleme,de aceea arta poate reprezenta un factor determinant al dialogului, deci o marcă a sociabilității. Arta, în orice mod ar exista, poate oferi altă perspectivă, ne poate apropia de semenii noștri, ne poate face să visăm,să vedem timpul cu alți ochi,ai frumosului. Văzând filme și citind cărți care explorează sensul lumii, încercăm să creăm propria părere despre viață. Arta ne îndeamnă să continuăm să ne punem întrebări, chiar dacă nu vom afla răspunsurile,fiindcă asta ne definește ca oameni.
În concluzie, arta nu rezolvă problemele omenirii,dar poate să dea curaj și speranță. Curajul să trăim în acestă bună și mai puțin bună și speranța că putem crea o lume și mai bună, mai aproape de perfecțiunea pe care vrem, cândva, s-o atingem. . De asemenea, dezvolta apetenta pentru frumos a omului, si poate constitui un subiect de meditatie.
