O apă limpede,parcă de veacuri.....
Nu vine
ingerul s-o tulbure
Și nici
măcar nu mă aplec
Să-mi vad
fața…
Aș arunca o
piatră,
Să facă cercuri,să se-ntâmple ceva,
s-apară-un
ochi albastru ,neclintit,
un cerc al Facerii Lumii.
O apă limpede e tot ce sunt
Eu,Omul,mic și mare....deasupra ei,cândva,la
Începuturi.
Am luat un
pahar cu apă
și-am căutat
un cântec
Pe care-l știam,ca pe apă.
Auzisem că întâi se va transforma
In apă de
ploaie,
Apoi in apă vie
și
că,privindu-i oglinda,
pot afla cam în ce ape se va scălda
sufletul meu înecat
în apele
tulburi ale dezamăgirii.
Am înțeles
că trebuie
să-mi protejez
Cu
mai multă grijă Izvorul Interior.
