Ela și Ștefan Gheorghidiu – o iubire plămădită prin
orgoliu
ltima noapte de dragoste întâia noapte de război este
un roman psihologic, de analiză scris de Camil Petrescu și publicat în
1930. Ne este prezentată relația de dragoste dintre Ștefan Gheorghidiu și Ela,
având în atenție atât mediul în care trăiesc protagoniștii, cât și oglindirea
conștiinței naratorului personaj.
Prin tema romanului, se încearcă analizarea impactului pe
care îl au evenimentele asupra conștiinței umane, dar și care sunt modificările
pe care le determină războiul în relaționarea personajelor. Pornind de la
titlu, vom avea în vedere două aspecte fundamentale prezentate în paralel în
roman. Iubirea și războiul sunt două evenimente definitorii pentru caracterul
lui Gheorghidiu.
Ștefan Gheorghidiu întruchipează tipul intelectualului
lucid, neadaptatul care trăiește drama îndrăgostitului. Ca un adevărat
gânditor, Ștefan are impresia că s-a izolat de realitate, dar de fapt
evenimentele din jurul său sunt trecute prin filtrul conștiinței.
Ștefan Gheorghidiu caută experiențe fundamentale și aspiră la o iubire
absolută.
Cititorul percepe realitatea prin prisma gândurilor ș
sentimentelor personajului – narator. Un exemplu concludent fiind faptul că
Ela, personajul feminin al romanului este creația integrală a minții
personajului masculin. Cititorul o descoperă pe Ela din perspectiva lui
Ștefan, din propriile lui concepții. Din acest motiv, cititorul nu se poate
pronunța asupra fidelității ei și nu poate să se hotărască dacă este
într-adevăr superficială și nu spirituală.
În Arca lui Noe, Nicolae Manolescu susținea: Nu Ela
se schimbă (poate doar superficial, dându-și arma pe față, cum se spune, abia
după căsătorie), ci felul în care o vedea Ștefan. În acest caz putem afirma că
singurele evenimente veritabile nu sunt acelea obiective, ci acelea din
conștiința lui Gheorghidiu. Numai pe acestea le putem povesti fără riscul de a
greși.
În lipsa uni alte perspective decât cea a lui Ștefan
Gheorghidiu, singurele modalități prin care este configurat portretul sunt
autoanaliza, monologul interior sau introspecția.
Eul narativ este plasat în centrul relatării, în concepția
lui Camil Petrescu aceasta fiind dezideratul pe care îl urmărește în profilarea
scrierii sale: Să nu descriu decât ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce
înregistrează simțurile mele, ceea ce gândesc eu…Aceasta-i singura realitate pe
care o pot povesti…Dar aceasta-i realitatea conștiinței mele, conținutul meu
psihologic.
În roman cele două experiențe, iubirea și războiul au un
impact puternic asupra conștiinței personajului narator. Pe de o parte iubirea
reprezintă forma supremă de împlinire asupra aspirației spre ideal, iar, pe de
altă parte războiul este o experiență a fricii, a ororii și nu a eroismului.
Aceste experiențe fundamentale pentru construcția ființei, conduc la
transformarea personajului Gheorghidiu. Astfel, din bărbatul orgolios și adept al
iubirii unice, devine un om detașat, ironic și rece.
Caracterul confesiv și de analiză al
romanului au menirea de a-l ajuta pe Gheorghidiu să se cunoască pe sine și
să înțeleagă transformarea sa: Astăzi, când le scriu pe hârtie, îmi dau
seama iar și iar, că tot ce povestesc nu are importanță decât pentru mine, căci
nici nu are sens să fie povestite.
Inițial, îl surprindem pe Ștefan Gheorghidiu la
Piatra Craiului, pe front, fiind măcinat de un puternic simțământ de
incertitudine în ceea ce privește fidelitatea soției sale. Criza din conștiința
sa este declanșată de o știre de ziar despre un bărbat care și-a ucis soția
infidelă. Această știre naște comentarii despre iubire în rândul camarazilor.
Pe parcursul întregului roman, Ela rămâne un mister
pentru cititor, fiind prezentă doar prin intermediul impresiilor lui Ștefan.
Relația dintre cei doi soți se bazează pe orgoliu, atât în constituirea cât și
în destrămarea ei. Ștefan începe să țină la Ela, din orgoliul de a fi iubit,
gelozia lui apare din același motiv, iar orgoliul îi împiedică pe amândoi să se
împace. Ea îl iubește atâta timp cât e mândră de valoarea lui intelectuală în
lumea lor de studenți săraci și se depărtează, când în noul ei cerc, partenerul
de viață nu-i mai trezește admirația.