BALTAGUL
PAG.123
1=romane mitice de Sadoveanu: Șoimii , Frații jderi , Neamul Șoimăreștilor, Nicoară Potcoavă .
2=a.= ,,Baltagul (1930) marcheaza desprinderea autorului de romantismul sentimental, ideologic, de sorginte sămănătoristă si orientarea către romanul de factură realistă.
3=Temele specifice lumii sadoveniene: istoria si razboiul; natura; iubirea;miturile; vanatoarea si pescuitul; satul; viata targurilor de provincie
4=c.
5=balada,,Miorița”:
a.Subiectul: conflictul se naște intre trei ciobani: moldovan, ungurean, vrâncean'. Cel moldovean este mai vrednic,iar ceilalti doi s-au sfătuit să-l omoare,pentru a-i lua bunurile. O oaie năzdrăvană îl inștiințează pe baci de complotul pus la cale.Acesta își vede moartea ca o nuntă cu întreaga natură,dar ultimul gând este ca măicuța lui nu fie îndurerată de plecarea lui.
b. Tema baladei o constituie o drama din viața păstorească din timpul transhumanței. tema folclorică a comuniunii ancestrale dintre om şi natură, simbolizată aici de animal. Mioara năzdrăvană devine şi executor testamentar, iar tăcerea ei pare să confirme respectarea dorințelor stăpânului său daă va muri.
Motivele:transhumanța,complotul,oaia năzdrăvană,testamentul,alegoria moarte-nuntă,măicuța bătrână.
c. George Călinescu afirmă în Istoria literaturii române că Miorița este un mit și că „prin mit se înțelege o ficțiune ermetică, un simbol al unei idei generale.”Dacă va fi să moarro,ciobanul moldovean își dorește să fie îngropat în,,strunga de oi!alături de locul vieții și de animalele dragi. Prin cantecul fluierașelor puse la cap își zbuciumul sufletesc Dorința ciobanului este ca lumea să afle că plecarea lui a fost ca o nuntă cu natura,iar măicuța lui nu va afla adevărul.
Pag,124
1= Un semn apare când Vitoria îl visează pe Nechifor Lipan călare, cu spatele întors către ea,
când cocoșul ,,se intoarse cu secera cozii spre focul din horn și cu pliscul spre poartă.
2= părintele Daniil (Dănilă) Milieș — preotul din satul Tarcău
3=intriga: constituie starea de neliniște a Vitoriei,pentru că Nechifor Lipan, nu a mai ajuns acasă; plecase la Dorna să cumpere oi. La rugămintea Vitoriei, părintele Daniil îi scrie lui Gheorghiță să vândă din oi, pentru a plăti datoriile și să vină acasă.
4=Înainte de a pleca,Vitoria merge la baba Maranda să-i ghicească în cărți,a tinut post 12 săptămâni, a făcut daruri bisericii,s-a rugat la icoana Sf. Ana,a depus o plângere prefectului,îi dăruiește un baltag fiului său,se hotărăște să plece.
5=Înainte de a pleca îi cere sfatul părintelui Vissarion.
6=Pe durata călătoriei,Minodora rămâne la mănăstirea Văratic.
7= Baltagul este un topor cu două tăișuri, baltagul, devenit instrument și simbol al dreptății, este cunoscut pentru o proprietate deosebită: când este folosit în scop justițiar, pe baltag nu rămân urme de sânge. Cuvântul ,,baltag’ face referire la simbolul labirintului, reprezentat de aventura celor două personaje.
8= câinele, Lupu, îi călăuzeşte pe Vitoria şi pe Gheorghiţă într-o râpă, unde găsesc osemintele lui Nechifor Lipan.
9= pe cel "cu buza crăpată" îl cheamă Calistrat Bogza, iar pe celălalt, mai mărunt, Ilie Cuţui.
10=punctul culminant=La pomenirea mortului, Vitoria povestește faptele, aşa cum se petrecuseră, pentru că i le spusese Lipan atunci când îl priveghease în râpă. ÎI întreabă pe Gheorghiţă dacă nu poate citi ceva pe baltagul lui Bogza, Lupu rupe lanţul, iar Bogza se năpusteşte asupra lui Gheorghiţă, ca să-i smulgă baltagul şi să se apere de câine Gheorghiță îl loveşte scurt cu muchea baltagului,iar Bogza mărturiseşte că împreună cu Ilie Cuţui l-au ucis pe Nechifor ca să-i la oile.
Pag.125
Roman mitic.
- preia și dezvoltă motivele principale din balada Miorița;
- atmosfera mitica creata printr-un limbaj cu incarcatura arhaica
- construirea unui portret simbolic al spiritualitatii stravechi si simbolurile mitice (drumul initiatic, visul premonitoriu, semnele vremii si viziunea finala a Vitoriei).
- sunt prezente credinte stravechi: visul premonitoriu al Vitoriei in urma caruia este convinsa ca sotul ei este mort: ea viseaza ca Nechifor trece calare o apa, in apusul soarelui, cu spatele spre casa;
-Vitoria urmează semnele vremii si ale animalelor
- evenimentele care intervin in drumul ei: o cumetrie,o nuntă;
Roman realist:
-prezinta monografia satului moldovenesc de la munte, lumea arhaică a păstorilor, având in prim-plan căutarea si pedepsirea celor care l-au ucis pe Nechifor Lipan.
-Victoria, parcurge simultan două lumi: spațiul real, concret și comercial, dar și o lume,,de semne si de minuni” al căror sens ea sșie să-l descifreze.
-traseul urmar de Victoria împreună cu Gheorghiță, pe urmele lui Nechifor conține toponime existente pe hartă: Măgura Tarcăului, zona Dornelor si a Bistritței, dar si cel de campie, Cristești, în Balta Jijei. Bicaz, Călugăreni, Borca, Vatra Dornei
- timpul este de toamna pana primavara, cu momente precum Sf. Andrei, Postul Mare;
-obiceiurile de cumetrie și de nunt,de înmormânytare
-perspectiva narativa obiectiva, opera fiind scrisa la persoana a III-a, avand un
narator omnisicent, omniprezent
Vizione tradiționalistă pe care o propune ”Baltagul” pornește de la întrepătrunderea aspectelor realiste cu cele mitice.
- evocă lumea satului arhaic
- Motto-ul care precede incipitul dezvăluie punctul de plecare mioritic: ”Stăpâne, stăpâne,/ Mai cheamă și-un câne…”
- legenda povestită cu plăcere de Nechifor Lipan despre rostul neamurilor stabilit de Dumnezeu în vremuri de început.
- superstițiile și deprinderile de a citi semnele naturii
Structură de roman polițist:
– Vitoria Lipan este detectivul aflat pe urmele criminalilor “marelui absent” – Nechifor Lipan -, oier înstărit de prin părţile Tarcătului;
– La început, Vitoria crede că soţul ei ar fi putut fi jefuit din cauza sumei de bani pe care acesta o avea asupra sa, în urma vânzării oilor, la Dorna;
– ca orice detectiv ce se respectă, ea reface pas cu pas drumul parcurs de Nechifor Lipan, luând urma acestuia şi căpătând tot mai multe informaţii despre trecerea oierului cu “căciulă brumărie şi cal negru, ţintat”;
– cercetările Vitoriei sunt cu atât mai anevoioase, cu cât ea trebuie să găsească atât victima, cât şi potenţialii criminali.
– având o inteligenţă vie şi extrem de mobilă, Vitoria Lipan recontituie crima, iar la pomana soţului defunct, prin asociaţii uimitoare, va da detalii asupra uciderii sotului ei, detalii a căror exactitate îl vor pune pe gânduri pe Calistrat Bogza, care rămâne uimit de cele relatate, ca şi cum femeia ar fi fost de faţă când i-a ucis bărbatul;
– cedând presiunii psihice la care e supus de către Vitoria Lipan, Bogza mărturiseşte până la urmă fapta abominabilă.
Bildungroman
-procesul de maturizare al lui Gheorghiță presupune trecerea unor probe dificile, dar imposibil de evitat - lupta cu troianul, alungarea străinului ce o acostase pe mama sa, priveghiul lângă cadavrul tatălui său și încheierea procesului inițierii prin înfăptuirea actului justițiar.
-Vitoria însăși trăiește o experiență fundamentală alături de fiul ei, deoarece parcurge calea dinspre o lume cunoscută spre alta necunoscută, confruntarea dintre tradiție și inovație nefiind deloc lipsită de tensiuni.
Pag.126
1=motive literare:
a..motivul familiei
b.motivul vieții
c.motivul visului
2=repere:apa Bistriței;Galați;
3=regionalisme:pânea;poclăzi(pătură),cofăiel(cană din lemn)
4=cuvintele exprimă statornicia oamenilor de la munte:deși au o viață grea,oamenii de la munte muncesc,,cu toporul sau cața”,la stâni,în bălț, în singurătate,da muntele este locul în care trăiesc neîntrerupt.
5= perspectivă obiectivă ,narațiunea realizându-se la persoana a |||-a din perspectiva unui narator ominscient, omniprezent și extradiegetic, iar viziunea este auctorială.
Pag.127
6=Monografia satului: descrierea satului, a caselor, a ocupațiilor:muncesc cu toporul sau cața,sunt oieri; psihologia oamenilor de la munte, credințe, superstiții, calendar, obiceiuri: botez, nunta, înmormântare. In sat viata se desfasoara calendaristic intre plecarea turmelor la pasunta
si intoarcerea lor la iernatic. Vremea este înțeleasă după semne. In viața
oierilor nimic nu iese din tradiție. Obisnuința, datina sunt singura lege.
Mulți oameni nu știu carte, ei se adresează preotului pentru citirea și scrierea
scrisorilor și a actelor. Satul este izolat, astfel încât oamenii abia au auzit
de poștă si de tren.
7=Femeile din satele de munte au aceeași viață grea ca a bărbaților,ba chiar unele devin văduve fără un ajutor Legea fundamentală a acestei lumi este rânduiala.Familia Vitoriei este înstărită,are avere cât să trăiască bine,iar ea este cea care aduce de la câmpie bunuri necesare gospodăriei. Se ghidează în presupunerile ei după ştiinţa semnelor şi după experienţa sa morală, intuitivă şi acţionează în funcţie de acestea. Primele semne rău-prevestitoare sunt visele: unul care i-l arată pe Nechifor Lipan călare cu spatele întors către ea,este un semn rău,al morții.
8=Conflictul interior se prefigurează la începutul romanului și este marcat de neliniștea Vitoriei, care nu înțelege absența prelungită a lui Nechifor Lipan și nu știe ce soluție să adopte.
Conflictele exterioare se manifestă între Vitoria și asasinii soțului ei, Calistrat Bogza si Ion Cuțui. Ca un veritabil detectiv, aceasta reface pas cu pas scenariul uciderii lui Lipan și îi identifică
pe cei doi răufăcători. În absența oricărei dovezi concrete care să-i confirme intuițiile, ea creează o stare de tensiune crescânda asupra celor bănuiți. Pune întrebări incomode și dă replici pline de subînțelesuri, care îi surprind și îi debusolează pe cei doi.
Al doilea tip de conflict este cel exterior și se manifestă între Vitoria și asasinii soțului ei, Calistrat
Bogza si Ion Cuțui. Ca un veritabil detectiv, aceasta reface pas cu pas scenariul uciderii lui Lipan și îi identifică
pe cei doi răufăcători. În absența oricărei dovezi concrete care să-i confirme intuițiile, ea creează o stare de
tensiune crescânda asupra celor bănuiți. Pune întrebări incomode și dă replici pline de subînțelesuri, care îi
surprind și îi debusolează pe cei doi. Punctul de maximă intensitate al acestui conflict îl constituie scena
demascării lor, când asasinii cedează presiunii la care fuseseră supuși, mărturisind singuri crima comisă.
Pag.128
III
Intriga: La Piatra ia legatura cu prefectul care o indeamna sa scrie o plangere in baza careia sa se faca cercetarile, dar neavand incredere in autoritati hotaratte definitiv sa plece impreuna cu Gheorghota in cautarea lui Nechifor Lipan. Inainte de plecare ii face lui Gheorghita un baltag pe care preotul Danila il sfinteste, iar pe Minodora o duce la manastirea Varatec pentru a fi in siguranta.
Desfasurarea actiunii
Vitoria este hotarată să plece, merge la biserică, vinde o parte din produse hangiului David,
Mai intai merge la biserica, se impartaseste, duce daruri, apoi vinde o parte din produse hangiului cu care pleaca la drum pana la Dorna, trec de Bistrita, fac popasul de seara la Bicaz, unde afla de trecerea lui. Nechifor, ajunge la Calugareni, la hanul insotitorului lor, unde innopteaza.
La Fărcașa, îl intilnesc pe subprefectul Anastase Balmez, la Borca, asista la o cumetrie ,la Cruci întâlnește o nuntă. Vitoria si Gheorghiță refac drumul celor trei ciobani, de care află de la hangiul Macavei. Prezenta acestora este semnalata la Broșteni si Borca,fac popas este la Sabasa, la domnul Toma,apoi peste muntele Stanisoara, ajung lin satul Suha și isi da seama ca in acest perimetru Nechifor Lipan a fost ucis de cei doi insotitori, il gaseste pe cainele Lupu, descoperi osemintele intr-o prapastie.
Punctul culminant:
Prin inteligenta, intuiție, abilitate si diplomație Vitoria reconstruie cele petrcute, iar la praznic, Vitoria ii invita pe cei doi presupusi ucigasi, dar si pe preot si pe subprefect și reface momentele crimei. Înfuriat, Calistrat Bogza se repede asupra lui Gheorghiță căruia îi dăduse baltagul său
Lovit de băiat și atacat de Lupu,Bogza își recunoaște vina înainte de a muri. Ilie Cuțui, complicele lui, recunoaste fapta și este arestat.
Deznodământul:
Atingandu-și scopul, Vitoria și Gheorghiță se pregătestc de plecare, pentru a continua viața și rânduielile gospodăriei.
IV -- Titlul operei este unul simbolic, toporul cu două tăișuri devenind arma magică și simbolică menită să facă dreptate, fiind în același timp arma crimei. Cuvântul baltag, provine de la latinescul ,,labrys”, care înseamnă atât topor cu două tăișuri, cât și labirint. În roman, este vizibil motivul labirintului, ilustrat de drumul Vitoriei spre găsirea soțului, un labirint interior, al frământărilor sale, și unul exterior, al drumului săpat în stânci, labirintul amintind de curgerea continuă a vieții spre moarte.
Pag.129
1=
a. La Borca, sătenii i-au abătut din cale, ca să participe la o cumetrie (masă după botezul unui copil), unde Vitoria a închinat paharul de băutură către naşi, invitată mai mult fără voie decât cu voie, să intre în Iehuză și să-i puie rodin sub perna un costei de bucatele de zahăr și pe fruntea creștinului celui nou o hârtie de douăzeci de lei
b.
La Cruci, cei doi călători au dat peste o nuntă, unde Vitoria "a primit plosca şi a făcut frumoasă urare miresei", considerând însă că este semn rău faptul că "întâi am dat peste un botez; şi s-ar fi cuvenit să văd întâi nunta şi pe urmă botezul". Mireasa şi druștele au flori în păr, nevestele poartă „numai catrinţe şi bondiţe”, vorniceii le ies înainte pentru a-i invita, le oferă să bea în cinstea mirilor, amenințându-i cu pistoalele de nu le intra în voie, iscusita Vitoria face o urare foarte frumoasă miresei.
c Înmormântarea în opera ,,Baltagul” ne este redată astfel: ,,La poarta țintirimului au stat ajutor lângă Vitoria, domnu Toma și cucoana Maria. S-a dat fiecăruia dintre cei care ieșeau, întru pomenirea mortului, un sfert de pâine ș-un păhărel de rachiu. Bărbații și femeile șopteau închinarea rituală: Dumnezeu să-l ierte!, deșertau dintr-o dată băutura, apoi frangeau din pâine o bucată cu care iși astupau arsura plăcuta a gurii.”.
2=
,,Baltagul”este un roman tradițional, pentru că se constituie ca o expresie a vieţii satului românesc, a universului rural dar și a specificului personajelor,prezintă imaginea țăranului de munte, de un pitoresc profund. Romanul valorifică tradiții românești: oierit, tors, ritualuri de sărbători, nuntă, înmormântare, botez. Lumea lui Sadoveanu este puternic înrădăcinată în credința creștină și în obiceiurile precreștine precum vrăjitoria, mulțimea superstițiilor.
Ca orice om din acest mediu rural străvechi, Vitoria are convingerea că, fără ordine şi lege, lumea se distruge, totul moare.Consideră un loc bun cel rodnic şi ferit, reprezentat de obicei de casă, sat. Pornirea la drum produce îngrijorare, pentru că sunt părăsite locurile proprii, cu însuşirile lor pozitive. E firească teama de necunoscut, unde pot exista forţe potrivnice care să-i zădărnicească planurile. Desprinsă din mijlocul naturii autohtone, pune în balanță se confruntă cu lumea veche cu lumea nouă, instabilă și înfricoșătoare, modernă şi oscilează indecis între a rămîne legată de izvorul care a creat-o sau a se rupe de el. Nechifor Lipan, personajul absent al romanului, este obligat de de mersul noii lumi să se desprindă de natura protectoare şi să coboare în valea Dornelor, nu ca cioban, ci ca negustor
Pag.130
3= ambele opere sunt epice, autorul își exprimă ideile si sentimentele prin intermediul acțiunilor și personajelor, iar narațiunea respectă momentele subiectului.
=o serie de motive din “Miorița” se regăsesc și în romanul “Baltagul”: motivul transhumanței, motivul complotului, motivul animalului credicios,motivul maicuței bătrâne.
=Cifra mitică ,,trei”; trei ciobani, trei sute de oi, trei turme, complotul este pus la cale din acelasi josnic sentiment uman: invidia. Cei doi tovarăși de drum ai lui Lipan îl omoară pentru a-i lua turmele, pentru bogația lui materială și sufletească;
=Oița năzdrăvană din balada “Miorita” este reprezentată in roman de câinele Lupu, animalul credincios care încearcă să-și apere stăpanul de lovitura de baltag si nu are liniște până ce nu va găsi osemintele lui Lipan si nu-și va fi rpzbunat stăpanul.
=portretul baciului modovean și al lui Nechifor; amândoi aveau ochii negri, părul negru sș mustață.
În concepția lui Căiinescu, Bltagul este o continuare a Mioriței, Vitoria fiind un substitut al măicuței bătrâne, iar alegoria nuntă-moarte fiind înlocuită cu ceremonialul înmormântării lui Nechifor Lipan. Celelalte paralelisme sunt evidente: existența a trei ciobani, invidia și complotul în vederea uciderii celui mai bogat, existența câinelui ,,bărbat",îndrăzneț. O altă influență a baladei populare constă în atitudinea în fața morții: ca și ciobanășul moldovean, Vitoria nu lânge la descoperirea rămășițelor soțului ei, ci impresionează prin stăpânire de sine și interiorizare a durerii, din care nu răzbate decât numele de alint al lui Lipan -,,Gheorghiță, intr-un răcnet aprig.” Eroina acceptă moartea ca pe un dat firesc, considerând-o nu un punct final, ci o extensie a vieții într-o altă dimensiune temporală, unde defunctul se va integra și își va găsi liniștea în urma ritualului funerar.
4=În Baltagul a fost identificat chiar cu mitul antic al lui Osiris: zeul Osiris este ucis în delta Nilului de către duşmani. Soţia şi iubita lui, zeiţa Isis (Iştar) porneşte în căutarea celui ucis, împreună cu fiul ei, Horus, însoţiţi de câinele Anubis. Asemănarea este izbitoare : Vitoria-Isis, Nechifor Lipan-Osiris, Gheorgiţă-Horus, câinele Lupu-câinele Anubis.
-Crimele se înfaptuiesc din cauza invidiei, de către persoane care se considerau prieteni; în "Baltagul" sunt Calistrat Bogza și Ilie Cuțui, care îi erau camarazi, iar, în mitul lui Osiris, cel care l-a ucis, a fost fratele său
-Isis, simbolul fidelitații și al iubirii, nu acceptă soarta soțului său, aceeași atitudine pe care o are și Vitoria Lipan, care se duce in căutarea rămășitelor soțului său. In "Baltagul", Vitoria presimte moartea soțului său și pleacă în călatorie să îl găseasca, urmând sensul invers al transhumanței și nu se oprește până nu gasește trupul fără viața. Același lucru îl face și Isis, care parcurge un drum anevoios cu scopul de a reîntregi corpul soțului sau și de a-i oferi un ritual de înmormantare cuvenit.
-O alta asemănare este și soarta fiului celor două familii. Gheorghiță este nevoit să se maturizeze și să îi ia locul tatălui său decedat ca și cap al familiei. Astfel și fiul lui Isis și Osiris, Horus, este nevoit să urce pe tron și să domnească în locul tatălui său.
"Povestea Vitoriei Lipan în căutarea rămășițelor lui Nechifor, risipite într-o văgăună, este povestea lui Isis în căutarea trupului dezmembrat al lui Osiris"
"Punctul central al motivului osirian în "Baltagul" este găsirea și reasamblarea trupului desmembrat al lui Nechifor Lipan"
" Isis-Vitoria este însoțita în căutarea mortului de fiul ei Gheorghița, recte Horus, căruia i se alătura prin găsirea și răzbunarea celui căutat, câinele Lupu, recte Anubis."
" În iconografia osiriană, Horus si Anubis poartă fiecare câte un instrument magic ; un bețișor pe care egiptologii îl numesc "la grande magicienne ", celălalt, o " herminette", ceea ce înseamna propriu zis o teslă ; defapt e o toporișca și nu e nevoie de multă imaginație că să poată fi considerată ca echivalentul unui baltag"
"Treptele lumii: sau, Calea către sine a lui Mihail Sadoveanu" de Alexandru Paleologu
Pag.131
1=indici temporali:,,cătră sfinții arhangheli mihail și gavril”- sărbatoare creștin-ortodoxă -Nechifor era în viață alături de doi ciobani,ucigașii lui.
2=portretizare directă: din spusele naratorului: fapte semnificative, atitudini relevante, opoziție cu alte personaje, portret fizic, gesturi:,,unul pe un cal negru țintat și purta căciulă brumărie...a dat poruncă...a cerut... Unul era mai puțintel la trup- spune crâșmarul- și negricios ca mine. Celălalt, mai voinic decât toți și râdea des și tare. Avea buza de sus despicată ca la iepure....râdea și bea...mășter la vorbă.”...
3=indicii pentru adevăr:Borca,la stânga a părăsit apa Bistriței,popas la Sabasa -erau trei ciobani;la Suha,Nechifor nu mai era.
4=se înălțase deasupra?căzuse dedesubt?=întrebările arată zbuciumul din sufletul Vitoriei,nu știe dacă bărbatule ei murise sau nu,exprimă o bănuială a morții,a dispariției lui Nechifor.
Pag.132
5=În intuneric, incepea sa i se faca lumină”--Punând cap la cap informațiile, femeia înțelege că bărbatul ei a dispărut undeva între localitățile Sabasa și Suha,descoperă un adevăr cumplit. Vitoria iese din întunericul căutării, misterul labirintului este rezolvat deoarece ea ştie cu certitudine că asasinii sunt Calistrat Bogza şi Ilie Cuţui.
6 Detectivul Hercule Poirot, din cărțile scriitoarei Agatha Cristi, a luat asupra sa responsabilitatea de a afla cine este ucigașul unui american în trenul Orient Expres. Treptat, Poirot descoperă în vagonul cu pricina mai multe identități care au avut motive să-l omoare pe criminalul în cauză. Este detectivul care reușește să rezolve crima și să îl demaște pe criminal folosindu-se de intuiție și de psihologie.
Pag.133
=vitoria lipan prototipul feminin al satului traditional de munte
Aparținând lumii arhaice, patriarhale, Vitoria transmite copiilor respectul tradițiilor și este refractară la noutățile civilizației „In tren esti olog...”. Ca mamă, ea îi interzice Minodorei să se îndepărteze de tradiție și contribuie prin călătorie la maturizarea lui Gheorghiță,tânărul neinițiat de la începutul calatoriei.Deși fiul este copilul preferat și poartă numele secret al tatălui, el constată pe drum că mama a devenit aspră cu el. Inițierea se face în mod continuu și relevantă este proba coborârii în râpă. Vitoria respectă obiceiurile și tradițiile,se comportă cu omenie la întâlnirea botezului și a nunții la care ia parte. Pornind de la semnele ce i „se arată” şi pe care le „citeşte”, Vitoria caută, în drumurile ei, confirmări ale acţiunilor sale: îi aude glasul lui Nechifor,îj vede cu spatele întors către ea, comportamentul cocoşului. Vitoria cere sfatul preotului, ţine post negru douăsprezece vineri, se închină Sfintei Ana de la mănăstirea Bistriţa.Îndeplinește ritualualul înmormântării, O dată găsite osemintele lui Nechifor şi îndeplinile rînduielile religioase de înmormîntare, Vitoria îşi va putea afla tihna.
=Vitoria Lipan femeie independentă cu o personalitate puternică
Vitoria este o femeie hotărâtă, pricepută și harnică. Ea știe să conducă o gospodărie, este
întreprinzătoare, se tocmește cu iscusința unui negustor și are un deosebit simț practic. Mamă a doi
copii, Vitoria e grijulie și veghează cu dragoste asupra creșterii și educației lor. Îi învață să respecte
datina și să fie pricepuți în ale gospodăriei. Vitoria fiind înzestrată cu spirit justiţiar,
inteligenţă, luciditate, stăpânire de sine, devotament şi neclintire în împlinirea tradiţiilor şi
datinilor străvechi, trăsături care reies mai ales din faptele, vorbele şi gândurile femeii, prin
caracterizare indirectă. Dialogul şi relaţiile cu alte personaje ale romanului evidenţiază, de
asemenea, stăpânirea de sine, inteligenţa ieşită din comun ca trăsături definitorii. De asemenea,
alegerea numelui eroinei este una simbolică, care sugerează natura de învingătoare a acestei femei puternice.
1
a=Vitoria semnifică triumful dreptății, numele reprezintă un semn al izbândei inteligenței, spiritului de dreptate și adevăr. Vitoria reconstituie drumul parcurs de bărbatul său, pentru elucidarea adevărului și săvârșirea dreptății.
b.Gheorghiță provine de la Sf. Gheorghe, învingătorul balaurului, numele face referire directă la profesia de oieri a celor doi și la viețuirea în mijlocul naturii alături de turme. Tânăr și neexperimentat, dă piept cu dificultățile vieții și pentru care „jucăriile au stat”, după cum afirmă mama sa, Vitoria.
2=inteligență,dorință de răzbunare,simț al dreptății,iubire,altruism,spirit practic,sensibilitate enigmatică,fire superstițioasă,curaj.
eroinei care sugerează, pe de o parte frumuseţea şi farmecul ei fizic,
b.Zbuciumul interior se întrevede și în exterior,
c. Caracterizarea directă prin mediul de viață.
d.caracterizare indirectă: Ceea ce ii da putere sa ia aceasta hotarare este dragostea pe care i-a purtat-o dintotdeauna sotului ei.
e.caracterizare indirectă: episodul narativ în care Vitoria este strictă și impunătoare, îi aplică fiicei o corecţie,fiind păstrătoare a tradițiilor, având alte valori față de cele transmise din generație în generație.
f. caracterizare indirectă :îi spune lui Gheorghiță, dovedind o mare pricepere in descifrarea sufletului oamenilor:
pag.135
4= Vitoria emite verdictul și îi face pe ucigași să se demaște. Furios, Bogza cedează nervos, îi dă pe toți la o parte și iese din casă, unde îl atacă pe Gheorghiță. vrea să-și ia baltagul din mâinile băiatului,fiindcă se simtea învinuit.
5= Criticul G Călinescu afirma „Vitoria e un Hamlet feminin”, (in tragedia,,Hamlet"de Shakespeare, regele ucis mișelește ăși desemnează fiul, de dincolo de mormânt, să-i răzbune moartea.) Vitoria pune la cale demascarea ucigașilor la parastas, când reconstituie scena mortii sotului ei. Este un personaj complex, din categoria ”oamenilor tari, este exponentul omului de la munte, depozitar al unei filozofii și al unei mentalități ancestrale. Bănuiește cu metodă, cercetează cu disimulație, pune la cale reprezentațiuni trădătoare:înmormântarea și praznicul, și când dovada s-a făcut dă drumul răzbunarii. Din momentul acesta pentru întâia oară Lipan își întorsese fața către Vitoria și grăi numai pentru ea. Vitoria regizează magistral scena demascării vinovatțlor. Ea împlinește judecata dreaptă, făra de care sufletul ei n-ar fi avut odihnă. Cu o logică impecabilă, prin vorbe înțepătoare, aluzive, ea-i strânge, psihologic, pe faptasși crimei, făra scăpare, la praznic. De față cu toți mesenii, ea împlinesțe judecata dreaptă.Datoria față de bărbatul ucis fusese împlinită cu muchea baltagului în frunte asupra ucigașului prin feciorul ei Gheorghiță. Scena răzbunarii lui Nechifor Lipan de către mamă și fiu este plină de măreție, simbol al adevărului și dreptății care triumfă.
Pag.135=ESEU VITORIA LIPAN
Vitoria Lipan, personajul principal al capodoperei sadoveniene „Baltagul”, este o țărancă
din satul Măgura de pe apa Tarcăului, soția lui Nechifor Lipan, gospodar harnic și oier. Drama
care intervine în viața ei (dispariția lui Nechifor, despre care ea înțelege imediat că a murit), o
obligă să-și părăsească, pentru un timp, gospodăria, lăsând-o în seama argatului Mitrea, și să
plece în căutarea rămășițelor pământești ale soțului ei, spre a-i da lui Nechifor o înmormântare
creștinească și spre a face dreptate, pedepsindu-i pe ucigași. Femeie conservatoare, respectă
obiceiurile, tradițiile satului patriarhal și respinge noutățile civilizației.
Evidențierea unei trăsături de caracter și prezentarea a două secvențe/episoade
comentate.
Trăsătura dominantă o constituie curajul, și de aceea acționează pentru prinderea și
pedepsirea ucigașilor - nu din spirit de răzbunare, ci din dorința de a se face dreptate.
Cea mai importantă secvență din roman o constituie parastasul lui Lipan, întrucât
Vitoria reconstituie scena morții soțului ei și o povestește în fața sătenilor. Îi cere baltagul lui
Calistrat Bogza și îl acuză indirect: ,,Gheorghiță-vorbi cu mirare femeia-mi se pare că pe baltag e
scris sânge și acesta-i omul care a lovit pe tatu-tău.’’ Bogza își pierde cumpătul, se repede la
flăcău ca să-și ia arma și este lovit cu propriul baltag. Astfel, tânărul răzbună moartea tatălui
său și restabilește dreptatea. Inițierea flăcăului este desăvârșită: el este acum pregătit să-și asume
rolul de cap al familiei, în locul lui Nechifor.
De asemenea, un alt episod din care reiese curajul femeii este când găsește în sine
puterea de a cerceta și de a găsi urmele lui Nechifor Lipan. Pleacă în căutarea acestuia pe data de
10 martie și nu se va lăsa până nu îl va găsi pe bărbatul pe care îl iubea enorm. Ea le spune
străinilor că îl caută pe un anume Nechifor, care îi este dator, ca să nu fie bănuită că are bani
asupra ei. Pe prietenii lui Lipan (domnul David, moș Pricop), îi întreabă despre el și
rememorează calitățile soțului din povestirile lor.
Două elemente de structură pentru particularitățile de caracterizare
Un prim element de structură îl reprezintă modalitățile de caracterizare. Vitoriei
Lipan îi este realizat portretul prin tehnica basoreliefului și individualizat prin caracterizare
directă și indirectă (prin fapte, prin vorbe, prin atitudini, prin gesturi, prin relațiile cu alte
personaje, prin nume).
Portretul fizic relevă frumusețea femeii prin tehnica detaliului semnificativ: ,,Nu mai era
tânără, dar avea o frumuseță neobișnuită în privire’’.
Portretul moral este complex. Prin caracterizarea directă, fiul își arată uimirea în fața
inteligenței mamei: ,,Mama asta trebuie să fie fărmăcătoare: cunoaște gândul omului...’’. Vitoria
este caracterizată, în plan afectiv, de dragostea față de soțul ei, pe care îl iubea ca la început, deși
aveau acum copii mari. Această dragoste este exprimată de Vitoria însăși prin metafora: „Am
fost înflorită cu dânsul”. Chiar dacă pe parcurs mai apăruseră conflicte, acestea erau trecătoare și
Nechifor se întorcea de fiecare dată la ea, „ca la apa cea bună”. Dragostea maternă o
caracterizează, de asemenea, pe Vitoria. Iubirea ei față de cei doi copii se manifestă cu severitate:
pe Minodora o ceartă că încalcă vechile obiceiuri, iar pe Gheorghiță îl ia cu ea în călătorie ca să-l
maturizeze, să-l transforme dintr-un copil într-un bărbat. Eroina acționează pentru prinderea și
pedepsirea ucigașilor nu din spirit de răzbunare, ci din dorința de a se face dreptate. Când
pedeapsa a fost împlinită și criminalul, Calistrat Bogza, cere iertare, Vitoria spune: „Poate să
trăiască [...]. Stăpânirea facă ce știe cu el !” Văzând apoi că ucigașul este pe moarte, adaugă
creștinește: „Dumnezeu să te ierte !”. Până în acel moment al dreptății, Vitoria nu avusese odihnă
și își folosise energia și istețimea pentru găsirea ucigașilor. Cu inteligența ei remarcabilă,
reconstituie desfășurarea crimei pe care o povestește la praznicul de înmormântare, pentru a
observa reacția criminalilor și a-i determina să se demaște. Pe parcursul romanului, Vitoria
dovedește o uimitoare tărie de caracter. Când dobândește certitudinea morții lui Nechifor, soția
lui nu plânge, deși sufletul îi este îndurerat. În primul rând, ea trebuie să-și îndeplinească datoria:
„Avea de căutat, de găsit și de rânduit. De plâns a plânge mai pe urmă. Acuma n-are vreme.”
Aceeași tărie de caracter o face ca imediat după înmormântare să stabilească tot ce are de făcut,
după aceea întorcându-se la viață, la îndatoririle față de copii și de gospodărie, după ce își va fi
împlinit datoria față de soțul ei, pe care avea să-l păstreze veșnic în inimă și în amintire.
În toate acțiunile ei, Vitoria respectă cu strictețe tradițiile oamenilor de la munte, „datinile lor de
la începutul lumii”. Datina a învățat-o să înțeleagă toate semnele naturii și ale visului. Astfel, ea
știe că Nechifor a murit, pentru că-l visează trecând călare o apă neagră și pentru că văzuse
cocoșul cântând spre poartă. Când, în căutarea ei, observă că vântul s-a oprit, recunoaște semnul
că acolo era locul unde avea să-l găsească pe Nechifor. Înțelegerea acestor semne dovedește și o
legătură strânsă între munteancă și natură. Fapt specific pentru proza lui Sadoveanu, natura
contribuie și ea la caracterizarea personajului, precum în episodul în care Vitoria culege primii
ghiocei ai primăverii, care reflectă speranța și dorința de viață din sufletul ei: „Trupul ei ar fi vrut
să cânte și să înmugurească, simțea intrând în el soare și bucurie, dar în același timp se ofilea în
ea totul, grabnic, ca clopoțeii pe care îi ținea între degete și care pieriseră.”
Un alt element de structură este perspectiva narativă obiectivă, iar naraţiunea se
realizează la persoana a III-a, de către un narator omniscient, obiectiv. Prin excepție, la
parastasul soţului Vitoria preia rolul naratorului. Inteligentă şi calculată, ea reconstituie crima şi
îi determină pe Calistrat Bogza şi pe Ilie Cuțui să-şi recunoască vina.
Arta neîntrecută a lui Sadoveanu realizează Vitoriei Lipan un portret complex, făcând din
ea unul dintre personajele semnificative ale literaturii române. Calitățile ei sunt remarcabile -
inteligență, hotărâre, curaj, dovedite pe parcursul călătoriei în căutarea adevărului.
Pag.136—EVALUARE
1=sinonime:lămurire – clarificare, deslușire;
dreptate—justețe, echitate, adevăr, egalitate. Imparțialitate, obiectivitate, nepărtinire ;
2=cratima:,,i-au dat—permite pronunțarea într-o silabă a două părți de vorbire diferite;
3=adresare directă—,,Băiete,leagă-ți calul; Gheorghiță;=prin vocative și verb la mod imperativ;
4=regionalisme—colnic(delușor),poclăzi(pătură,învekitoare)
5=motive literare---motivul animalului credincios;căutarea adevărului;motivul morții;
6=caracterizare indirectă:Coborând în râpă,Gheorghiță se comportă copilărește:plânge zărind urme ale trupului tatălui său,nu se poate abține,își șterge lacrimile cu cotul,este ultimul gest de copil.
7=moment al subiectului ---desfășurarea acțiunii: Cu ajutorul câinelui regăsit, Lupu, Vitoria și Gheorghiță descoperă rămășițele lui Lipan într-o râpă.
8=citat: Singurul moment de slăbiciune îl dovedește Vitoria,când găsește osemintele soțului ei în râpă: strigându-l pe numele adevărat înfioarând muntele cu chemarea ei.În faţa rămăşiţelor lui Lipan Vitoria răcneşte aprig: „Gheorghiţă!”. Urmează reacţia fiului care tresare şi se îmtoarce. Precizarea imediată a autorului atrage atenţia asupra neclarităţii acestei situaţii, prin care se sugerează de fapt identificarea fiului cu tatăl, ea îl striga pe celălalt, pe mort. Este momentul când călătoria și căutarea se încheie.
9=genul epic---Fragmentul este un text epic, deoarece: are acţiune: Vitoria și Gheorghiță găsesc câinele care-i conduc la râpa unde sunt rămășițele trupului lui Neghifor;
are personaje:Vitoria și Gheorghiță; naratorului, care povesteşte la persoana a3a, urmărește mișcările câinelui,coborârea în râpă.
Ca în orice text epic, sunt folosite toate modurile de expunere. Naraţiunea este folosită pentru a prezenta acţiunea personajelor. Dialogul este simplu,Vitoria se adresează băiatului,în râpă îl strigă pe bărbatul mort. Descrierea apare foarte puţină, pentru a arăta frământările personajelor și aspectul râpei.
