GREUCEANU

 

-Titlul este numele personajului principal. Eroului nu i se dezvăluie originea,este un viteaz.cu numele  Greuceanu, care se încumetă să elibereze Soarele și Luna,lumina vieții, din captivitatea zmeilor .

-Greuceanu este un basm popular cules de Petre Ispirescu,i-a fost povestit autorului de către Michalache Constantin, din mahalaua Delea-Veche, București, în 1876. El face parte din colecția ,,Legende sau basmele românilor.”

-Basmul ete o narațiune în proză, în care personajele, reprezentând binele:Greuceanu,fratele său luptă cu forțe potrivnice, pe care le biruie:zmeii, zmeoaicele,sfetnicul cel mincinos, diavolul.

-Tema basmului este lupta dintre bine şi rău: binele este reprezentat de Greuceanu, un Făt-Frumos care luptă împotriva zmeilor, care reprezintă răul, își asumă marele risc.

- Motivele care constituie subiectul basmului sunt:  motivul aspirației spre lumină, motivul frăției de cruce, motivul metamorfozelor, motivul luptei drepte împotriva zmeilor, zmeoaicele, motivul dorinței împlinite, motivul înlăturării minciunii, motivul răsplătirii,motivul împlinirii umane prin căsătorie.

-Perspectiva narativă este obiectivă, narațiunea realizându-se subtil prin formulele de început, mediane și de sfârșit în povestirea faptelor basmului.

-În ceea ce priveşte structura şi compoziţia, basmul foloseşte o serie de formule specifice:
a) - de început: "A fost odată ca niciodată"; "Amu, cică un împărat..," care au rolul de a desprinde parcă pe ascultător (basmele se spun, de obicei şi, deci, se ascultă) de lumea reală şi de a-l propulsa pe "cărările" acelei lumi închipuite, miraculoase;
b) - de mijloc (mediane): "Şi-nainte cu poveste, că de-aicea mult mai este"; "Şi se luptară/ şi se luptară/ zi de vară/ până-n seară"; "Şi merseră, şi merseră"; acestea, ca şi altele, având menirea să împingă înainte acţiunea, stimulând, totodată, atenţia ascultătorului;
c) - de sfârşit (încheiere): "Şi eu încălecai pe-o şa, şi vă spusei povestea-aşa /şi vă povestii dumneavoastră aşa"; sau: "'Ncălecai p-un mărăcine,/ să m-asculte orişicine" - formule care vin să risipească parcă vraja închipuirilor, reconectând ascultătorul la impulsurile lumii reale.
Sunt folosite, de asemenea, alte elemente cu vădita încărcătură simbolică - cifra trei:trei zmei, trei zmeoaice; încercările, în lupte, se fac de trei ori; pentru schimbare, transformare: Diavolul a luat  paloșul și, dându-se de tri ori peste cap, s-a făcut stană de piatră.

 unele personaje se dau de trei ori peste cap.

- Rezumat:

Împăratul Roșu a dat de știre că cel ce va recupera soarele și luna din mâinile zmeilor care le-au furat, va primi jumătate din împărăție, dar și pe fiica sa de soție. Însă, celui ce se va încumeta, dar va nu izbuti, i se va tăia capul.

După ce au încercat mulți voinici, dar fără succes, se încumetă și Greuceanu. La drum îl ia și pe fratele său și poposesc la Faurul pământului, cu care se sfătuiește. După ce-au mers ei cale lungă, Greuceanu se desparte de fratele său și continuă drumul singur. După un timp ajunge la casa zmeilor și se transformă în porumbel. Dar zmeoaicele îl recunosc și fug în casă. Greuceanu se dă din nou peste cap și se transformă într-o muscă. Pătrunde în casă și ascultă discuția lor, astfel, află când se vor întoarce cei trei zmeii acasă. Îi așteaptă la pod, apoi se luptă cu fiecare. Cu unul seara, cu unul la miezul nopții, iar cu al treilea spre dimineață, reușind să-i omoare pe toți. De la zmeul cel mare află unde sunt soarele și luna și le pune la loc pe cer. Bucuros, se reîntâlnește cu fratele său și pornesc spre împărăția împăratului Roșu. Pe drum, însă, fiicele zmeului îi întind o capcană transformându-se într-un păr cu fructe coapte, respectiv într-o grădină cu flori și apă rece. Știind însă de planul lor, Greuceanu le omoară. După ce-au pornit din nou la drum, o văd pe zmeoaica cea mare în urma lor. Dar ajung la timp la Faurul pământului și se ascund. Când aceasta îl roagă pe Greuceanu să facă o gaură în perete doar pentru al vedea, Faurul pământului pune în dreptul ei statuia din fier încins cu chipul lui Greuceanu. Zmeoaica pe îndată îl înghite crezând că este adevăratul Greuceanu și moare pe loc, transformându-se într-un munte de fier. După ce-au porni din nou la drum, Greuceanu îl trimite pe fratele său înainte pentru a-i anunța împăratului venirea sa. Apoi Greuceanu este păcălit de un drac care-i fură paloșul. Dracul înmânează paloșul unui slujitor cu care se înțelesese întocmai. Cu paloșul în mână, acesta se prezintă în fața împăratului și declară că el a găsit luna și soarele. Astfel, când fratele lui Greuceanu ajunge la palat este închis fiind considerat un impostor.

Când ajunge și Greuceanu la împărat și descoperă cele petrecute se întoarce numaidecât la locul unde se întâlnise cu dracul și dându-se peste cap se transformă într-un buzdugan mare și începe a lovi statuia în care se prefăcuse dracul. Astfel, își găsește paloșul.

-  Spațiul pe care Greuceanu îl străbate : lumea de jos moartea; spatiul poate fi indentificat cu regatul Imparatului Rosu-pământul; lumea de jos- moartea; cerul:.

   -Timpul acțiunii este imprecis,,odată”

-Conflictele:Există un conflict inițial-zmeii au furat soarele și luna-care perturbă echilibrul lumii.Greuceanu dorește restabilirea ordinei în lume.Parcurge un drum inițiatic cu multe încercări,luptând și biruind trei zmei.Folosește ajutorul unor forțe supranaturale prietenoase:Faurul Pământului.În final echilibrul este restabillit prin victoria asupra zmeilor și readucerea soarelui și a lunii pe cer.

-Personaje:

Greuceanu - care ăși dezvăluie calitatile: vitejia,,Pe vremea aceea se afla un viteaz pre nume Greuceanu";, credinîa in Dumnezeu ;ințelep­ciunea ,,era mester la cuvânt ", bunaăatea,,scapa de la moarte pe cei doi fugari, iarta pe slujitorul impostor, necruțător cu dușmani:ii taie făra mila pe cei trei zmei sipe zmeoaice, lovește stana de piatră sub care se ascunsese dia­volul":; capacitatea de a se metamorfoza, dupa o "tehnica" deprinsa de la fratele sau de cruce ("Vezi ca el ascultase nazdravaniile ce-l invatase Faurul-pamintului"), putința de a ințelege graiul făpturilor de pe alt tărâm ("se facu o musca si intra in camera zmeilor (...) si asculta la sfatul lor"), ceea ce il ajuta sa recunoasca adversarii metamorfozati, la rindul lor, intr-un par, in floare si fântină, intr-un nor care vine "ca un vârtej" sau ca "o flăcăruie", în stană de piatră, Posesia paloșului îl ridică deasupra obișnuitului, conferindu-i o notă de fantastic. Eroul se distinge prin: invulnerabilitate, forță, frumusețe trupească și sufletească.

Ajutoarele lui - fratele de sânge și fratele de cruce –primul apartțne lumii normalului, rolul lui fiind, destul de nesemnificativ:iî as­teaptă pe erou bucurându-se; se.duce să vestească impăratului sosirea fratelui victorios, dar este trimis la închisoare de sfetnicul mincinos; cel de al doilea aparține lumii supranaturale, fiind ,,năzdrăvan" :ucide Zmeoaica-mamă care vrea să-l inghită pe acesta, însuflețește caii de fier.

Adversarii aparțin, de regula, non-umanului: zmei și zmeoaice, care trăiesc in locuri îndepărtate, un diavol șchiop,singurul care știe ",,secretul" paloșului lui Greuceanu;,,un mangosit de sfetnic d-ai împaratului Roșu"care se vinde diavolului.

Împăratul Roșu rămâne in li­mitele umanului: este  înșelat de Greucea­nu, iertându-i pe cei doi care n-au adu aștrii, este condus de un spirit de dreptate :"la mine paătinire nu este scris", are înțelep­ciunea vârstei, neluind hotanri pripite ("Primi imparatul sa mai astepte pina ce sa se intoarca Greuceanu").

-Stilul din basmul Greuceanu are trasaturile stilului popular,este expresiv, bogat, nuanțat, termeni regionali, cu expresii ale limbii vorbite, fiindcă oralitatea este o trăsătura caracteristică a stilului popular. Oralitatea stilului se realizează și cu ajutorul vorbirii directe.Narațiunea curge firesc, aidoma unei povestiri adresate ascultătorilor, autorul intervenind des cu apelative ca: măre, iaca, nene, vericule, boieri dumneavoastră.Hiperbolele au rolul de a impresiona prin exagerarea efectelor: ,,se zguduia unul pe altul de se cutremura pămantul,,,a lovit stana de se cutremura pămantul,,, cu o falcă în cer si cu alta in pamant.”

Concluzia:basmul Greuceanu cuprinde ca valori: credinta, speranta, dragostea, adevarul, frumosul, binele. Drumul străbătut de Greuceanu este un traseu al biruinței asupra forțelor care vor să distrugă viața.