pag.17
Revolta fondului nostru nelatin
=Lucian Blaga critică latinul sufletului românesc, punând
în balanță bogata moștenire slavo-tracă. Pentru a argumenta existenţa fondului
nostru nelatin, Blaga apelează la o comparaţie cu un exemplu din ştiinţele
naturii. Acesta face un experiment prin care arată însemnatul procent de sân ge
slav şi trac care curge în fiinţa noastră. Lucian Blaga dă drept exemplu
încrucişarea une flori albe cu o floare roşie a aceleiaşi varietăţi. Însuşirea
uneia este dominanantă, dar apar şi însuşirile celeilalte flori chiar dacă noi
le considerăm pierdute; ele se afirmă di n timp în timp. Dominanta în spiritul
românesc o reprezintă limba latină, dar şi fondul sl avo- trac.
- Însemnatul procent de sânge slav și trac, ce clocotește în ființa
noastră se dovedește a fi mult mai însemnat pe cât ne dorim noi sa fie.
- Originile sunt modul de legitimare a unui popor, reprezentând
legătura dintre trecut și prezent, glorificarea începuturilor asigurând armonia
viitorului.
-Barbaria nu ar
trebui privită că o caracteristică a unui popor înapoiat sau criminal, ci doar
o frică a necunoscutului.
=,,Istoria noastră se proiectează mai mult în viitor
decât în trecut.”
Deşi deţinem şi alte influenţe bogate de la alte popoare,
istoria noastră se proiectează în acţiunile şi în comportamentul nostru. Deşi
noi vrem să fim latini puri, avem şi influenţe ale fondului slavo-t rac, pe
care le expunem în ceea ce facem.
Din respect pentru cultul strămoşilor, naţiunea română ar trebui să acorde
importanţa necesară tuturor componentelor spirituale etnice din care a rezultat
limba română.
În opera sa Lucian Blaga ne consideră ,,morminte vii”
deoarece noi, oamenii, suntem moştenitori ai unui mare tezaur, limba
strămoşească. Blaga nu respinge tradiţia şi crezul în latinitatea noastră, ci
condamnă orientarea într-o singură direcţie şi exagerările, simplitatea şi
superficialitatea abordării tradiţiei.
