joi, 2 aprilie 2026


pag.17

Revolta fondului nostru nelatin

 =Premiza de la care pornește autorul este mândria vorbitorilor de limbă română că latinitatea limbii noastre ne diferențiază de limbile vecinilor și calitățile poporului român sunt deosebite.

=Lucian Blaga critică latinul sufletului românesc, punând în balanță bogata moștenire slavo-tracă. Pentru a argumenta existenţa fondului nostru nelatin, Blaga apelează la o comparaţie cu un exemplu din ştiinţele naturii. Acesta face un experiment prin care arată însemnatul procent de sân ge slav şi trac care curge în fiinţa noastră. Lucian Blaga dă drept exemplu încrucişarea une flori albe cu o floare roşie a aceleiaşi varietăţi. Însuşirea uneia este dominanantă, dar apar şi însuşirile celeilalte flori chiar dacă noi le considerăm pierdute; ele se afirmă di n timp în timp. Dominanta în spiritul românesc o reprezintă limba latină, dar şi fondul sl avo- trac.

    - Însemnatul procent de sânge slav și trac, ce clocotește în ființa noastră se dovedește a fi mult mai însemnat pe cât ne dorim noi sa fie.

    - Originile sunt modul de legitimare a unui popor, reprezentând legătura dintre trecut și prezent, glorificarea începuturilor asigurând armonia viitorului. 

    -Barbaria nu ar trebui privită că o caracteristică a unui popor înapoiat sau criminal, ci doar o frică a necunoscutului.

=,,Istoria noastră se proiectează mai mult în viitor decât în trecut.”

Deşi deţinem şi alte influenţe bogate de la alte popoare, istoria noastră se proiectează în acţiunile şi în comportamentul nostru. Deşi noi vrem să fim latini puri, avem şi influenţe ale fondului slavo-t rac, pe care le expunem în ceea ce facem.
Din respect pentru cultul strămoşilor, naţiunea română ar trebui să acorde importanţa necesară tuturor componentelor spirituale etnice din care a rezultat limba română.

În opera sa Lucian Blaga ne consideră ,,morminte vii” deoarece noi, oamenii, suntem moştenitori ai unui mare tezaur, limba strămoşească. Blaga nu respinge tradiţia şi crezul în latinitatea noastră, ci condamnă orientarea într-o singură direcţie şi exagerările, simplitatea şi superficialitatea abordării tradiţiei.