LIMBAJ POPULAR///CULT

Pag25

1=limbajul în care un țăran își povestește viața; limbajul,,Mioriței”; limbajul,,Amintirilor”lui Creangă;

2=expresiile pitorești; accesibilitatea;greșelile de exprimare;umorul;cuvintele vulgare;

a.Limbajul popular este cel vorbit și în mediul urban,este plin de afecțiune și în mediul rural, este plin de afecțiune,colorat stilistic, este fondul spiritual irepetabil al unei națiuni. Pe lângă a gândi pozitiv, este important și exprimarea pozitivă, naturaletea, simplitatea,degajarea în expimare. Comunicările în limbajul popular sunt expresia directă a stărilor emoționale și urmăresc să impresioneze prin simplitatea cuvintelor,întrebuințarea diminutivelor,a superlativelor ce exagerează, a termenilor regionali,a expresiei figurate, a vocativelor,imperativelor,cu înclinarea spre umor:porecle,cuvinte prescurtate,rostiri intenționat greșite.Astfel,limbajul popular implică unele trăsături de judecată pozitivă,fiecare vorbitor arată dorința de viață adevărată.

Pot apărea și trăsături de judecată negativă prin folosirea cuvintelor peiorative,defavorabile,a termenilor argotici,ironici,de obicei spuși în glumă,fără supărare.

b.A caracteriza limbajul popular nu poate constitui o simplă descriere neutră,pentru că în varianta rurală,limbajul popular folosește termeni populari,regionali,vocativele,o libertate nelimitată a vocabularului. Unele cuvinte,expresii care circulă cam în toate regiunile sunt folosite ca desemnare neutră, în unele zone au un înțeles,în alte zone ceva asemănător.

4=trăsăturile populare din fragment:

                Autorul folosește limba moldovenească autentică cu:

regionalisme fonetice și lexicale :iel;să-l șerc;io;iesă;on;fișoru;dușe;di;șî-lvăzuuu; să-ntoarsă;napoie;șe?;ni;nu s-o depărtat;ș-o văzut;mămuia;acolo;apăi;tată-so;să dușe;ajunje;

 termeni şi expresii populare:,,no;gată;da-mpăratu;să gândisă; mămuie;capu;pă;mămuiață;pă;să să ducă;întoarse înăpoie;pă;iară;

reduceri de sunete:..p-on;cân;dint-o;un”e;d”elea;

puține elemente de relație

5=trăsături populare==,, Atunci feciorul craiului își ie cele trebuitoare, sărută mâna tătâne-său, primind carte de la dânsul către împăratul, zice rămas bun fraților săi și apoi încalecă și pornește cu bucurie spre împărăție.

Craiul însă, vrând să-l ispitească, tace molcum și, pe înserate, se îmbracă pe ascuns într-o piele de urs, apoi încalecă pe cal, iese înaintea fecioru-său pe altă cale și se bagă sub un pod. Și când să treacă fiu-său pe acolo, numai iaca la capătul podului îl și întâmpină un urs mornăind. Atunci calul fiului de crai începe a sări în două picioare, forăind, și cât pe ce să izbească pe stăpânu-său. Și fiul craiului, nemaiputând struni calul și neîndrăznind a mai merge înainte, se întoarnă rușinat înapoi la tatu-său. Până să ajungă el, craiul pe de altă parte și ajunsese acasă, dăduse drumul calului, îndosise pielea cea de urs și aștepta acum să vină fecioru-său.” 

Trăsăturile culte== zice rămas bun fraților săi și apoi încalecă și pornește cu bucurie spre împărăție.

                                  pe înserate, se îmbracă pe ascuns într-o piele de urs, apoi încalecă pe cal, iese înaintea fecioru-său pe altă cale și se bagă sub un pod

                                 la capătul podului îl și întâmpină un urs mornăind

                                 neîndrăznind a mai merge înainte,

                                 Până să ajungă el, craiul pe de altă parte și ajunsese acasă, dăduse drumul calului, îndosise pielea cea de urs și aștepta acum să vină fecioru-său

6=caracter popular:

  Ăl mic nu-l mai loa nimeni că iera rău și să ducea prin sat,p-acolo,prin orași,arunca cu bolovani pân geamurli la oameni p-acolo,făcea numai stricăciuni.

   Am observat câteva trăsături:accidente fonetice,expresii populare,,,loa,iera,p-acolo,orași,pân,geamurli;

Caracter cult:cuvintele au forma corectă,

  b.Scaunul meu împărătesc rămâne pe seama ta:fii dar înțelept și cugetă bine cum ai să cârmuiești țara aceasta.=elemente afective controlate;

  c.Fiecare vede,evident,ce vrea,privind chipul voievodului,una dintre cele mai cunoscute imagini de domnitor român.=cuvintele au forma corectă,vocabular bogat nuanțat;

7=În primul fragment din basmul cult,,Dănilă Prepeleac”,autorul  folosește în mod original  exprimarea populară: dominată de:

-regionalisme:,,sarac,grijuliv, păreche;cole,nalți,țepoși,amundoi,culabi,teleagă,tânjală,cârceie,hreapcă,țăpoiasemene

-expresii populare:,, nechitit la minte și nechibzuit la trebi;era pestriță la mațe;țintați în frunte,

 ziceri:,,vorba veche:tot un bou ș-o belea”;

În fragmentul din,,Misiunea preotului la sat”,Ion Creangă folosește limba literară a vremurilor sale,anul 1872,îprintr-un ton moralizator în care apar, alături de cuvinte,expresii din limba vorbită,care dau simplitate scrierii, neologisme,împrumuturi din limba franceză pronunțate și scrise ca românești.

,,Cu această ocaziune, preotul mai întăi de toate trebuie să pună în vederea sătenilor și să le laude frumusețele locului, să le esplice în mod poporal plăcerile și foloasele ce pot trage din natura ce-i încunjoară și de care lor mai mult decît la toți le este dat a se bucura. Pintre aceste conversări apoi să amestece anecdote morale, esemple de iubire reciprocă și dreptate și să le nareze cîte un pasagiu mai glorios din istoria strămoșilor, prin cari să deștepte într-înșii măcar cît de puțin conștiința națională, atît de amorțită.”

8=forme învechite ale unor cuvinte care la vremea lui Creangă erau neologisme:,,ocaziune,esplice,conversări,esemple,pasagiu”=sunt ieșite din folosirea de astăzi

Arhaisme

1= ŞUGUBẮŢ, -EÁŢĂ, şugubeţi, -e, adj. 1. Glumeţ, hazliu; poznaş. 

În primul exemplu,,șugubăț”este un cuvânt popular cu sensul de,, glumeţ, hazliu; poznaş”

În al doilea exemplu ,,șugubăț”este un cuvânt regional,Moldova, cu sensul de,,primejdios,răutăcios,glume”

Pag.27

2=a.,,Județ al sărmanilor”scriere de Sadoveanu are sensul de,,judecată”

    b.Se reazămă de junghiul din cingătoarea sa-are sensul de,,  jungher; pumnal; stilet”

    c.Un fir de păr nu se va clăti din capul înălțimei-sale-are sensul de,,  a nu (se) primejdui cu nimic viaţa cuiva”

Popular/regional

1=,, Coana Catinca și-a făcut cruce și n’a mai zis nimic; dar a umplut târgul că: „zârghita ceia di Marghiolița l-o scos din minți pi bietu’Todirițâ. Să-I auzi vorbind, cocoană dragâ, și sâ nu-ți crez urechilor” — spunea ea. „Apoi sâ vor­bim drept: asta-i fimei pentru el? Lui i-ar fi trebuit o fatâ liniștită șâ mai în puterea vrâstii, ca Natalița (o nepoată a cucoanei Catinca), nu o smintită ca aiasta. S’o fi văzut mata la ’nceput pi Marghiolița: na-i mai cunoaști-o di smerită și prifăcutâ ci-mi era.” 

Particularități=

   Fonetice: sâ nu-ți crez; l-o scos din minți pi bietu’Todirițâ;sâ vorbim;asta-i fimei;o fatâ; șâ mai în puterea vrâstii;

   Regionale(moldovenești): zârghita ceia di;aista; na-i mai cunoaști-o di smerită și prifăcutâ ci-mi era;

2=

a.Transilvania

b.Oltenia

c.Moldova

d.Maramureș

e.Muntenia

f.Banat

Oralitatea populară/cultă

1=oralitatea cultă în discurs:

--adresare directă prin formule de adresare:,,vă întreb;

--repetiții:retorice,,,,propoziții cu adverbul,,când”;vă întreb;

--exprimare nesigură: cum să zic?;cam ce curagiu...;

--interogații:,,cam ce curagiu pot prinde aemenea bande în lupta contra drepturilor și a șibertăților publice?

--transmitere unor idei originale

2=oralitatea populară:

--expresii populare:,,pricinuiește atâta mâhnire;nu-ți dă pace;ne făgăduim chiar;prea bine știi;n-am ieșit din cuvântul tău;

--interogații:,,Au purtarea noastră nu-ți place?Au supușii măriei-tale sunt răi și arțăgoși,de-ți pricinuiește atâta mâhnire?

--adresarea directă vebe la mod imperativ:,,spune;

                                  Pronume pers a 2a:,,ți;tu,tău(adj);

--monologul fetei către tată

--substantive în caz vocativ:,,tată,

--efect emoționant,de iubire

--implicare sentimentală a unei fiice