Stil direct,stil indirect=pag103

(redundanță=abundenţa inutilă de cuvinte şi expresii)

1=formule de adresare:

,,jupâneasă Ilisaftă;comise Manole”

Nu sunt folosite verbe de declarație,pentru că există în dialog vocative,iar tonul vocilor este ridicat.

=redundanță informativă:

,,,,acuma-i bărbat,nu-i băiat”;,,bărbați mai vechi care se pun împotrivă=aluzie la comisul Manole;

2=

a.=vorbitorul nu are capacitatea de sinteză,de rezumare,vrea să lungească povestirea;

b.se urmărește un efect de dramatizare a situației;

1=

a=,,zâmbi”

b=s-a bucurat=

c=își înălță sprâncenele=

d=suspină=

e=îndrăzni=

f=se întoarse=

Aceste cuvinte înlocuiesc verbele de declarație,autorii au ales verbe care arată mimica,mișcarea și cititorul parcă vede și înțelegemai bine personajul,acțiunea.

2=Cine-i la ușă?tresări și vorbele abia îi ieșeau din gură.

    Nu sunt supărat!se încruntă,întorcând capul.

    Intră repede!și-i deshise ușa uimit.

    Da,de acord,poate merg și eu!ezită însă,lăsând biletul pe masă.

3=efectul comic al verbului,,preveni”are sensul ascuns de ,,a avertiza”despre ce poate să urmeze

     ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,explică”,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,a spune adevărul”despre starea celor din jur.

     Efectul comic al verbului,,reflectă” are sensul de ,,a gândi,a cugeta”la un adevăr știut.

4=să-i dea știri;răspunse;vorbi;zise;șopti;grăi;cugeta;întrebă;întrebară;a vorbit;a întrebat;răspunse;urmă;își ridică glasul;zâmbi;

Pag.104

6=sinonime:,,a declara”==a afirma, a comunica, a anunţa, a se pronunţa,a spune,

Stilul indirect

1=Episcopul a răspuns încet că așa este.El a statsub stâlpii palatului înaintea amiezii,când intrau oaspeții și a așteptat să o vadă trecând.A cunoscut-o îndată.

............................................................................................................................................................

Întorcându-și nasul spre episcopul de la Sakkoudion,Stavrikie a întrebat iarăși dacă e nepoata bătrânului Filaret.Părintele Platon a răspuns că e fiica unei copile văduve a acelui cuvios bărbat din Amnia.Înturnându-se către celelalte copile care așteptau în jur,marele dregător își ridică glasul binecuvântându-le pe prea frumoasele primăveri care au venit în acel palat împărătesc.

.......................................................................................................................................................

Fără supărare,fata vorbește despre întoarcerea la Amnia,după ce împăratul își va alege mireasă.Ea nu știe dacă el va mai veni vreiodată la ei,căci nu va mai fi de purtat prin lume condurii împărătești.Crede că bunica va fi mâhnită că și mai înainte,dar bunicul o va mângâia pe frunte,fără supărare. Părintele Platon a spus că poate totuși vor rămâne la Bizanț sub ocrotirea și mila preamăritei Vasilise Irina.Kesarioni-a spus că bătrânul vine în urma lor cu toată casa de la Amnia.Ea se înfricoșă,întrebând dacă vor rămâne acolo.Brec îi răspunse zâmbind că aceasta este voia Maicii Domnului de la Sakkoudion.

............................................................................................................................................................

Dregătorul împărătesc o roagă pe fecioară să spună ce-i dorește tânărului lor împărat și ce dorește ea de la el. Fata îi dorește împăratului o inimă dreaptă și plină de milă și adaugă că ar vrea de la acesta o pungă cu bănuți de argint pentrru bunicul ei,ca să aibă cu ce –i mângâia pe sărmani.

...................................................................................................................................................................

2=Căătorul afirmă că i-a fost furată geanta.

                    confirmă

                    declară

                    anunță

Pag.104

3=

mod neutru:

-În 1925,caracterizând proza lui Sadoveanu,criticul Eugen Lovinescu afirmă că defectele omenești din scrierile acestuia,deși sunt rezolvate prin violente descărcări fizice,constituie conținutul unei literaturi materialiste și pesimiste,prin absența unor judecăți gândite.

Dezacord:

--După părerea mea,cred că personajele sadoveniene nu sunt înzestrate cu trăire interioară, cu dramă sufletească și de aceea criticul Eugen Lovinescu afirmă că personajele lui Sadoveanu își rezolvă defectele prin manifestări violente. Nu tematica, concretizată în aspecte precum „beția, bătaia,adulterul,dramele” deranjează, ci incapacitatea scriitorului de a analiza conștiința personajelor, de a reda transformările lăuntrice ale unei ființe aflate într-o situație limită.

Pag.105

Stilul indirect liber

==Și urcă greoaie scara tramvaiului.Își scoate monezile pregătite din buzunar și-și face drum până la scaunele din față,printre trupurile înghesuite.Gândește că viața ei a fost numai muncă și muncă,de la unsprezece ani când i-a murit mama și-a rămas singură-n lume și cu liota de frați după ea.Își amintește că tatăl plecase la război,iar mămica ei a făcut tifos și a murit.Apoi a murit și Sile cel mic,nefiind alăptat de mamă,au murit apoi și gemenii,însă ea și Ilie și Niculaie au trăit,fiindcă erau mai mari,au avut noroc.Ei care au rămas au stat singuri în casa veche din Pantelimon,lângă biserica Capra,unde este înmormântată mama lor.Astfel a rămas singură cu frații ei mai mici.

2=Perspectiva naratorului este obiectivă, pentru că naratorul povestește din postura unui observator extern, neimplicat în acțiune. Există în text verbe și pronume de persoana a III-a: „spunea,dormeau,va veni”; „îi,ei,le”.

Perspectiva este omniscientă, pentru că naratorul știe tot despre lumea narată: și ce se întâmplă în exteriorul personajelor, și ce se întâmplă în interiorul lor.

Omnisciența externă  este dovedită de faptul că naratorul știe tot ce se întâmplă despre  bătrânul care își amintește de părinții morți,gândește la momentul întâlnirii cu ei și spune că omul trebuie să fie milostiv.

Omnisciența internă este dovedită de faptul că naratorul știe ce gândește și ce simte bătrânul într-un moment important când își amintește despre părinții săi și gândește ce le va spune când se vor întâlni că în viață omul dă dovadă de  ajutor și bunăvoință. 

În fragmentul dat, perspectiva naratorială este obiectivă ,pentru că naratorul este un observator extern și neutru, care povestește la persoana a III-a, fără intervenții proprii și omniscientă,pentru că naratorul beneficiază de o percepție atât externă, cât și internă.