PROIECTUL
Pag.24
Eroul nu are de trecut doar trei probe, ca în basmul popular, ci mai multe serii de probe, potrivit avertismentului dat de tată: „să te fereşti de omul roş, iar mai ales de omul spân, cât îi putea, să n-ai de-a face cu că sunt foarte şugubeţi”. Răul nu este întruchipat de făpturi himerice, ci de omul însemnat, de o inteligenţă vicleană, cu două ipostaze: Spânul şi omul roş / Împăratul Roşu. Nici protagonistul nu este un Făt-Frumos curajos, voinic, luptător priceput, iar calităţile dobândite în situaţii-limită aparţin planului psiho-moral.
Proba milosteniei
Această probă i-a fost dată lui Harap-Alb de către Sfânta Duminică, când acesta era posomorât, Sfânta Duminică cerându-i să o miluiască pentru a-i da un sfat.
Proba 1
,,Luminate crăişor, miluieşte baba cu ceva!"
,,Luminate crăişor, să nu bănuieşti, dar nu te iuţi aşa de tare, că nu ştii de unde-ţi poate veni ajutor."
,,Ţine, mătuşă, de la mine puţin şi de la Dumnezeu mult."
,,Acum, luminate crăişor, ca să vezi cât poate să-ţi ajute milostenia, stăi liniştit, uită-te drept în ochii mei şi ascultă cu luare-aminte ce ţi-oiu spune..."
Proba curajului
Această probă îi este dată lui Harap-Alb de către crai pentru a-i testa curajul. Harap-Alb este întâmpinat în dreptul podului de un urs , care în realitate era craiul deghizat. Însă în comparaţie cu fraţii săi, Harap-Alb a fost singurul care nu s-a speriat şi a vrut să înfrunte ursul. ,,Calul atunci dă năvală asupra ursului, şi fiul craiului ridicând buzduganul să deie."
Proba 2
,,Dragul tatei, nu da, că eu sunt."
,,Mergi de-acum tot înainte, că tu eşti vrednic de împărat."
Proba loialităţii
Această probă îi este dată lui Harap-Alb de către Spân când erau la fântână pentru a lua apă. Când Harap-Alb intră în fântână, Spânul îl blochează înăuntru şi îl pune să jure că îi va da ascultare si că îi va spune unchiului său că defapt el este fiul de crai. Harap-Alb neavând altă opţiune, acceptă.
Proba 3
,,Şi, de azi
înainte, eu o să fiu în locul tău nepotul împăratului, despre care mi-ai vorbit, iară tu, sluga mea;"
,,Dacă vrei să mai vezi soarele cu ochii şi să mai calci pe iarbă verde atunci jură-mi-te pe ascuţişul paloşului tău că mi-i da ascultare şi supunere întru toate."
Proba salăţilor
Harap-Alb a fost supus la această probă de către Spân, acesta trimiţându-l în Grădina Ursului, care se află pe un ostrov, după salăţi. Ajuns, este ajutat de Sfânta Duiminică, care prepară o bautură din somnoroasă, miere şi lapte şi iute merge de o toarnă în fântâna ursului de unde bea acesta apă şi reuşeşte să îl adoarmă, astfel Harap-Alb intră şi i-a repede salăţile.
Proba 4
,,Şi cum ajunge în grădină, odată începe a smulge la sălăţi într-ales şi leagă o sarcină mare, mare, cât pe ce să n-o poată ridica în spinare."
,,Şi cum iese Sfânta Duminecă afară, odată şi porneşte desculţă prin rouă, de culege o poală de somnoroasă, pe care o ferbe la un loc cu o vadră de lapte dulce şi cu una de miere şi apoi ie mursa aceea şi iute se duce de o toarnă în fântâna din Grădina Ursului, care fântână era plină cu apă pănă în gură."
Proba cerbului
Această probă îi este dată lui Harap-Alb tot de Spân, însă de această dată Harap-Alb trebuie să meargă în Pădurea Cerbului şi să aducă pielea cerbului, cu pietrele scumpe şi cu cap cu tot. Harap-Alb merge din nou la Sfânta Duminică pentru a-i cere ajutorul. Aceasta îi dă lui Harap-Alb obrăzarul şi sabia lui Statu-Palmă-Barbă-Cot, înnoptează împreună şi ziua următoare pleacă în pădure unde sapă o groapă adâncă cât un om lângă izvorul de unde bea cerbul zilnic apă. Harap-Alb se bagă în groapă şi când vine cerbul iese şi îi taie capul cu sabia şi se bagă înapoi până după asfinţit când moare cerbul.
Proba 5
,,Eu pun rămăşag pe ce vrei că sluga mea are să-mi aducă pielea cerbului aceluia, cu cap cu tot, aşa împodobit cum este."
,,Tu, Harap-Alb, rămâi aici într-însa, toată ziua, şi iaca ceai de făcut: pune-ţi obrăzarul cum se pune, iară sabia să n-o slăbeşti din mână; şi de-amează, când a veni cerbul, să-i zbori capul dintr-o singură lovitură de sabie, şi apoi răpede să te arunci în groapă şi să şezi acolo într-însa pănă după asfinţitul soarelui."
Proba aducerii fetei de împărat
Această probă îi este dată lui Harap-Alb de către Spân, la un ospăţ, acesta ordonându-i lui Harap-Alb să o aducă pe fata Împăratului Roş îndată. Zis şi făcut. Pe drum, Harap-Alb se întâlneşte cu o furnică zburătoare care îi oferă o aripă, pe care trebuie să o aprindă la nevoie, deoarece i-a fost milă de viaţa ei când trecea pe pod, şi nu i-a stricat veselia. Acesta se întâlneşte şi cu un roi de albine pe care le ajută şi primeşte o aripă şi de la ele. Pe drum se întâlneşte pe rând şi cu: Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă şi Păsări-Lăţi-Lungilă, alături de care îşi continuă drumul până la Împăratul Roş.
Proba 6
,,Acum degrabă să-mi aduci pe fata împăratului Roş, de unde ştii şi cum îi şti tu. Hai, porneşte! Şi nu cumva să faci de altfel, că te-ai dus de pe faţa pământului!"
,,Şi atunci, Harap-Alb se şi înfăţişază înaintea împăratului Roş, spunându-i de unde, cum, cine şi pentru ce anume au venit. Împăratului i-a fost de-a mirarea, văzând că nişte golani au asemene îndrăzneală, de vin cu neruşinare să-i ceară fata, fie din partea oricui ar fi. Dar, nevoind a le strica inima, nu le spune nici da, nici ba, ci le dă răspuns ca să rămâie peste noapte acolo, şi pănă mâne dimineaţă s-a mai gândi el ce trebuie să facă..."
Proba ospăţului
Această probă este dată de către Împăratul Roş atât lui Harap-Alb cât şi celor cinci tovarăşi ai săi. Pentru a trece proba impusă de împărat ei trebuiau să mănânce ,,12 harabale cu pâine, 12 ialoviţe fripte şi 12 buţi pline cu vin din care cum bei câte oleacă, pe loc ţi se taie picioarele, îţi sclipesc ochii în cap, ţi se încleie limba în gură şi începi a bolborosi turceşte".Atunci Harap-Alb, Gerilă, Ochilă şi Păsări-Lăţi-Lungilă se apucă de mâncat şi de baut. ,,Dar ce are a face? parcă nici nu se cunoştea de unde au mâncat şi au băut; că doar mâncare şi băutură era acolo...". Însă, au intervenit Flămânzilă şi Setilă şi au mancat şi au baut tot ce era pe masă, astfel îndeplinind proba.
Proba 7
,,Dar acum, deodată, ia să ospătaţi ceva, ca să nu ziceţi că aţi ieşit din casa mea ca de la o casă pustie."
,,De-acum înainte, cred că mi-ţi da fata, ca să vă lăsăm în pace şi să ne ducem în treaba noastră."
,,Bine, voinice, zise împăratul, uitându-se la dânşii cam acru oarecum; a veni ea şi vremea aceea..."
Proba separării nisipului de mac
Proba 8
Această probă le este dată lui Harap-Alb şi prietenilor săi tot de Roş-Împărat. Proba constă în separarea nisipului de mac până următoarea dimineaţă. ,,Atunci Harap-Alb şi cu ai săi au început a strânge din umeri, nepricepându-se ce-i de făcut." După puţin timp, Harap-Alb şi-a amintit de aripa pe care i-a dat-o furnica, şi i-a dat foc. ,,Numai iacă au şi început a curge furnicile cu droaia". ,,Şi, într-un buc, au şi ales năsipul de-o parte şi macul de altă parte." Următoarea dimineaţă, în zori de zi, împăratul vede
cât de bine se îndeplinise porunca lui şi se umple de bucurie. ,,Şi, nemaiavând ce pricină să le caute, rămâne pe gânduri."
,,Şi dacă-ţi putè scoate la capăt trebuşoara asta, atunci oiu mai vedè eu."
,,Iară de nu, veţi plăti cu capul obrăznicia ce aţi întrebuinţat faţă cu mine, ca să prindă şi alţii la minte văzând de patima voastră."
,,Preaînălţate împărate, de-acum cred că mi-ţi da fata,ca să vă lăsăm în pace şi să ne ducem de unde am venit."
,,A veni ea şi vremea aceea, voinice, zise împăratul,dar pănă atunci mai este încă treabă."
Proba diferenţierii fetelor de împărat
Proba 9
Această probă îi este dată lui Harap-Alb, şi constă în identificarea adevăratei fete de împărat. ,,Şi dacă-i cunoaşte-o care-i a mea adevărată, ia-ţ-o şi duceţi-vă de pe capul meu". Roş-Împărat mai avea o fată, luată de suflet, şi nu exista deosebire între dânsele nici la frumuseţe, nici la stat, nici la purtat. Împăratul l-a dus pe Harap-Alb la fete şi ambele arătau la fel şi erau îmbrăcate la fel. ,,Harap-Alb, văzându-se pus în încurcală, nu mai ştia ce să facă şi încotro s-o deie ca să nu greşească tocmai acum,la dică". În acel moment, Harap-Alb şi-a amintit de aripa primită de la albină. A aprins-o cu o bucăţică de iască aprinsă ,,şi atunci, numai iacă se pomeneşte cu crăiasa albinelor." Albina s-a apropiat de fata adevărată de împărat şi cea care se apăra era cea pe care Harap-Alb trebuia să o aleagă. ,,...care-i vedè-o că se apără cu năframa, să ştii că aceea este fata împăratului."
,,Luminarea-voastră, de-acum cred că nu mi-ţi mai face nici o împiedecare, pentru că am adus întru îndeplinire tot ceea ce ne-aţi poroncit."
,,Din partea mea poţi s-o iei de-acum, Harap-Alb, zise împăratul."
Numărul probelor la care este supus Harap-Alb este unul simbolic :douasprezece sunt lunile anului, dar si muncile lui Hercule din mitologia universala. Ca si personajul mitologic, Harap-Alb parcurge un circuit inchis, la sfarsitul acestuia el putandu-si ocupa locul in ierarhiile prestabilite ale lumii basmului - textul este un bildungsroman, urmarind parcursul devenirii spirituale a protagonistului.
,,Povestea lui Harap Alb ”de Ion Creanga împaratului, spațiu construit dupa ierarhia familiei si universul extra muros desemnat de mai multe elemente. Astfel, podul reprezinta spatiul de trecere intre lumea protectiva si lumea vicleana, intre imaturitate si maturitate. Padurea reprezinta un labirint unde are loc ratacirea simbolica a novicelui. Este populat de forta demonica reprezentata de Span. Coborarea in fantana reprezinta coborarea eroului in infern. Ea este un spatiu al unei morti si renasteri simbolice. Curtea Imparatului Verde este un spatiu devitalizat, ofilit, fapt indicat prin lipsa saltatilor. Gradina ursului si Padurea cerbului reprezinta spatii ale pericolului. Pe drumul spre curtea Imparatului Ros. Harap Alb devine conducatorul unei cete alcatuite din personaje stranii.
Prima proba din calatoria de initiere se consuma in spatiul padurii,statutul personajului definindu-se acum prin abatere de la tiparul basmului popular : el este nonerou pentru ca esueaza in aceasta prima proba,ratacindu-se in padurea labirintica. Padurea devine un simbol cu o dubla semnificatie:ea reflecta intunericul,necunoscutul existente in lumea interioara a personajului , dar si in lumea exterioara a acestuia-materializate sub forma malefica a Spanului.
A doua probă :Ajungand la fantana,fiul craiului , "boboc in felul sau la trebi de aieste ", este supus prin viclesug de Span care il inchide in aceasta.Coborarea in fantana echivaleaza cu un botez, intermediat insa de fortele raului , reprezentate de Span-acum primeste un nume (Harap-Alb),continand o structura oximoronica ce evidentiaza schimbarea statutului personajului : din fiu de crai devine sluga a Spanului,dar si existenta in interiorul personajului atat a binelui , cat si a raului.Aceasta proba mai inseamna si intalnirea personajului cu sine , autocunoasterea , autoscopia fiind provocata de reprezentantul raului (Spanul) care primeste astfel si anumite valente pozitive; aceasta este o conditie necesara si obligatorie in tentativa de cunoastere a lumii exterioare.
A treia si a patra probă se desfasoară la curtea Imparatului-Verde : Harap-Alb trebuie sa aduca la inceput "salatile " din Gradina Ursului si mai apoi capul de cerb cu pietrele pretioase. Depasirea acestor probe marcheaza accesul la esentele vegetale,animale si minerale ale lumii,numite si "marile mistere" ale universului.Aceste probe sunt trecute cu ajutorul Sfintei Duminici si a obiectelor magice: licoarea de somnoroasa pentru urs , obrazarul si sabia lui Statu-Palma-Barba-Cot pentru cerb.
Proba aducerii fetei Imparatului Rosu este trecuta cu ajutorul unor personaje supranaturale , himerice si animaliere : Gerila, Flamanzila,Setila,Ochila si Pasari-Lati-Lungila, furnicile si albinele ; cu ajutorul lui Gerila , Harap-Alb trece proba focului, ospatul pantagruelic -cu mancare si vin- este desavarsit cu ajutorul lui Famanzila si al lui Setila, straja nocturna ,dar si prinderea fetei de imparat sunt depasite cu ajutorul lui Ochila si a lui Pasari-Lati-Lungila,iar separarea macului de nisip si ghicitul fetei se realizeaza cu ajutorul furnicilor si a albinelor. Trecerea acestor probe indica accesul personajului la "micile mistere" ale universului.Alaturi de aceste personaje, Harap-Alb invata sentimentul prieteniei,al solidaritatii umane, i se dezvolta dorinta de cunoastere a tainelor existentei, dar invata si sa fie cumpatat si sa descopere esentele dincolo de aparente. Pesonajele fantastice sunt umanizate : ele reprezinta calitati (setea de cunoastere,dorinta de a afla adevarul), dar si defecte umane (lacomia,excesul bahic), pesonajul invatand de la acestea sa construiasca un echilibru intre ele,dar si legea cumpatarii.
Ultima proba , a douasprezecea, este proba mortii :aceasta marcheza sfarsitul unei etape din viata personajului, aceea de novice, si inceputul alteia, de mistagog, de fiinta experimentata. Statutul personajului va fi restabilit : devine imparat, calificativul de nonerou fiind substituit prin acela de erou . Eroul reintra asadar in posesia palosului obtinut temporar de Span si isi primeste recompensa -pe fata imparatului si imparatia- refacandu-se astfel echilibrul initial.
