STRUCTURA FRAZEI

pag.89

Cele mai întâlnite figuri de stil realizate cu ajutorul pronumelui sunt: repetiția, antiteza, enumerația.

pronumelui relativ "care" într-o formulare poetică poate crea o imagine poetică mai puternică și mai sugestivă.

1=

................................

a.Te înfrâng:le sfidezi.

Când te înfrâng,atunci să le sfidezi=

Fiindcă le înfrâng,de acea să le sfidezi/=

Chiar dacă te îngrâng,totuși să le sfidezi=

Ești pierdut:ataci.

Dacă ești pierdut,să ataci=

Pentru că ești pierdut,de aceea ataci=

Chiar dacă ești pierdut,ataci=

b.Ați observat un lucru caracteristic?Asemenea grupurilor umane celor mai primitive,cetățeanul nostru are groază să împiedice cursul naturii...Plouă?Bine.Nu plouă?Iarăși bine.”

Plouă?Bine.Nu plouă?Iarăși bine.”

Când plouă,atunci e bine;când nu plouă,iar e bine=

Fiindcă plouă sau nu plouă,de aceea e bine=

Dacă plouă,dacă nu plouă,e bine=

Deși plouă,deși nu plouă,totuși e bine=

2=Astfel e cântecul ce înalță natura.

Astfel e cântecul pe care îl înalță natura.=Natura înalță un cântec

Astfel e cântecul prin care natura se înalță.=Prin cântec natura se înalță

3=Norodul se învoia cu oblăduirea lui Alexandru-vodă;1/cârtea numai asupra ministrului său,Moțoc2/,care întrebuința creditul3/ce avea la domn,spre împilarea gloatei.4/

                                      AT                                            AT

b.Stroici este un copil1/care nu cunoaște încă pe oameni2/,nu știe3/ce este îmbunarea și

                                                         AT

minciuna4/;lui i se par5/că toate paserile6/ce zboară7/se mănâncă.6/

                                                                                AT

c.Curând intară  sub cortul1/unde ședea încongiurat de boierii și căpitanii săi,patru boieri,2/din care

                                                    (adv)                                   AT

doi mai bătrâni,iar doi juni.3/

d.Patru ani trecuseră de la scena aceasta,1/în vremea cărora Alexandru-vodă,credincios

                                                                                                AT(care ani?)

 făgăduinței2/ce dase doamnei Ruxandei3/nu mai tăiese niciun boier.2/

                                     AT 

 Limbajul contine expresii populare, regionalisme fonetice, dar forta de sugestie au neologismele care conserva forma din secolul al XIX-lea, unele fiind integrate in figuri de stil. În frazele de mai sus alternează pronumele relativ,,care”cu pron relativ,,ce”,pentru evitarea repetiției,dar și pentru alternarea limbajului vechi cu cel popular.

Concizie și prolixitate=exprimarea scurtă și cea complicată

1= Ironia este accentuată prin conectorii cu caracter corelativ:nu numai....ci și care leagă două cuvinte sinonime inutile:,,rupte;sfâșiate.”

2=Maiorescu este ironic și critică excesul de vorbe goale, lipsa de idei și alte simptome pe care le enumeră: tautologie-repetarea unor cuvinte cu același sens:,,rupte,sfâșiate,,gloată,dezordine,speriată,exasperat,fete,copile,scăpare”;barbarisme:,,speriată,exasperată;” care arată lipsa de claritate, de limpezime a gândurilor. Autorul condamnă excesul de vorbe goale, lipsa de idei și utilizarea cuvintelor doar pentru sunetul lor, fără a fi trecute prin filtrul gândirii.

3=Stilul prolix constă în exprimarea abundentă,complicată,folosirea de cuvinte inutile:

    Sinonime: bălană=blond;plăviță=galben- auriu//copt,răscopt=împlinit,finalizat//moale,dulce//caldă,blândă,senină//se avântă,își dă drumul//nebună,săltătoare,zglobie//ușuratec,zburdalnic//limpede ca peruzeaua//călduroase,aprinse,fierbinți//

    Repetiții:,,cum e bun...bună”

4=Portretul fetei Kivului este descris concis prin epitete(culori):alb,roz,negru,albăstrui;părul lins;enumerații:obraji,ochi,părul,;comparații:,ochi negri ca mura;te sperie ca întunercul;

Un stil concis e mai eficient decât unul cu înflorituri inutile atrage atenția,nu plictisește.

5=

,, Având în vedere că după cum redultă din declaraţiile părţilor, aseară ar fi venit domnişoara Matilda Popescu în birjă singură fără mobilă numai cu mama sa d-na Ghioala Popescu ca să vadă când începe să se mute domnişoara Lucreţia Ionescu şi cu mătuşa sa d-na Anica Ionescu, iar acestea au început să râdă spunând că parol, dumneavoastră aţi luat casa! iar la întrebarea domnişoarii Matildii Popescu că de ce râde, vechile chiriaşe au răspuns că dânsele o au casa până la sf. Gheorghe, atunci a început nouele chiriaşe să râdă, iar la întrebarea d-şoarii Lucreţii Ionescu că de ce râde nouile chiriaşe au răspuns că dânsele au dat arvuna în regulă, şi atunci au început să caute pe propietar căci era ascuns în casa sa de alături.”

6=Corect:

Având în vedere că, după cum rezultă din declaraţiile părţilor, aseară ar fi venit domnişoara Matilda Popescu în birjă (singură fără mobilă) numai cu mama sa, d-na Ghioala Popescu, ca să vadă când începe să se mute domnişoara, Lucreţia Ionescu (şi)cu mătuşa sa, d-na Anica Ionescu.(iar) Acestea au început să râdă, (spunând că parol, dumneavoastră aţi luat casa!)întrebând despre închirierea casei.( iar) La întrebarea domnişoarei Matilda Popescu (că) de ce râde, vechile chiriaşe au răspuns că dânsele (o)au casa până la sf. Gheorghe. Atunci au început (nouele)noile chiriaşe să râdă,( iar la întrebarea d-şoarii Lucreţii Ionescu că de ce râde nouile chiriaşe)și au răspuns că dânsele au dat arvună corect (în regulă,). (şi atunci) În acel moment au început să-l caute pe propietar, (căci) care era ascuns în casa sa de alături.

7= Caracteristica principală a genului este concizia și expresivitatea care face ca astfel de expresii să fie ușor de reținut.

a.Care e folosul artelor?=structura sintactică:Pn +S+Atr.subst.genitival

                                          =pron relativ+verb copulativ+subst+subst Genitiv

                                         =părți de vorbire diferite

Dar care e folosul folosului?=dar=conjuncție coordonatoare adversativă,

=răspunsul este o întrebare care cere explicarea subiectului,un joc al cazurilor substantivului

b.Arta vieții?=substantiv Nom+subst Genitiv=prop interogativă eliptică de predicat

Rezervă,discrețiune,cumpătare,în genere negațiun și în rezumat abnegațiune.

=răspunsul este definiție formată din enumerarea unor substantive diferite coordonate prin juxtapunere,sunt intercalate două locuțiuni adverbiale:,, în genere = în linii mari; fără referire la un caz anumit; în rezumat = pe scurt, cu alte cuvinte, rezumând-- care exprimă arta vieții- înlăturarea vechiului şi afirmarea noului prin devotament,sacrificiu voluntar;

c.Oamenii în genere nu preferă minciuna adevărului.Le utilizează pe amândouă fără nicio preferință,după nevoie.

Două propoziții dezvoltate:în prima prop.negativă este un antonim:minciună-adevăr

                                                În a doua prop.afirmativă antonimul este înlocuit printr-un numeral

                                                Sunt două verbe apropiate ca înțeles:a prefera,a utiliza

d.Nu te lăsa ofensat din bunătate,căci devii rău.

Adresare directă imperativă=frază=PP—CZ

PP=propoziție dezvoltată,negativă,fără subiect,verb reflexiv+adverb de mod+subst Acuz

Dacă ai făcut-o până acuma,1/ofensează și tu pe nedrept2/,ca să devii bun.3/

=frază==subordonată condițională+PP+subordonată circumstanțială de SCOP

Subiectul,,tu”apare în prop.2

Antonime:bun-rău//

derivate:bun,bunătate/ofensat,(adv),ofensează(verb)

e.Cineva spunea:Prostiile și absurditățile celor de aproape mă înfurie.A celorlalți mă amuză.

=trei propoziții principale

=în ultima prop.subiectul multiplu este subînțeles

=sinonime:prostie,absurditate

=antonime:mă înfurie,mă amuză

=pronume:demonstrative:celor,celorlalți

Coordonare și subordonare

1=

a.Am încercat trei recorduri cu avionul,numai după doi ani de pilotaj,1/căci abia de atunci încoace m-am decis,2/cu toate că aș fi avut prilejul încă din timpul războiului,3/cănd am fost cerut la un centru de aviație,4/dar era tocmai în timpul unor lupte grele de cavalerie la Sticlărie,5/și când colonelul mi-a arătat,zâmbind cu dispreț perfect ascuns,ordinul Marelui Cartier,6/parcă ar fi plouat cu cenușă pe mine,7/așa mă simțeam de prost.8/

1=PP//2=CZ(1)//3=CV(concesivă)(2)//4=CT(3)//=și=6=CT(3)//7=CM(6)

5=PP//=,=8=PP

Domină raporturile de subordonare

b.Strada e pustie,1/și înaintea mea e,2/singur drumeț,1/o foaie de hârtie,2/care,luată de vânt,3/se târăște cu pași mărunți de șoarece,încercând întâi1/ parcă să traverseze4/,dar se lovește de muchea trotuarului,5/cu care aleargă apoi paralel departe,pe urmă spre capăt,6/unde strada ocolește puțin,7/saltă ca o gâscă,încercând 2/să zboare.8/

1 =PP//și=2=PP//=dar=5=PP//4=CM(1)//6=AT(5)//7=CL(6)//8=CD(2)

3=AT(2)//

Domină raporturile de subordonare

2=A=frazele dovedesc o anumită indiferență față de consrtucție,urmând firul asociațiilor mentale,ele corespund ideii că scriitorul se poate exprima cu lejeritate.

3=

a.Întocmai ca în liceu, cu  lecția știută foarte bine ,dar scos la tablă,în fața tuturor,din pricina profesorului nu mă puteam concentra,nici acum în fața cuiva nu pot gândi ca lumea.

b.Cu toată vrerea,realizarea,frământarea,n-aș putea deveni niciodată scriitor și de aceea stau cu sfială alături de zâmbetele neumilitoare ale celor doi prieteni,simțindu-mă ca o trestie aplecată de vânt.

c.Slăbisem într-un mod disperat,făcând dovada obiectivă a suferinței din cauza femeii și nu mai puteam izbuti cu toată dorința de a ascunde cu surâsuri rănile orgoliului meu.